Vrei să
faci un lucru bun pentru creierul tău? Mănâncă mai puțin colesterol și bea
zilnic un pahar de vin roșu. Acestea sunt concluziile (mai ales a doua este
foarte atractivă) celor mai noi cercetări prezentate în cadrul Congresului
anual al Societății Americane de Neurobiologie din Atlanta.Se dovedește așadar
că ce face bine la inimă, face bine și la creier, colesterolul fiind unul din
principalii factori vinovați de distrugerea și obturarea vaselor de sânge,
relatează cotidianul polonez Gazeta Wyborcza, consultat de Rompres.
Puține substanțe se bucură de o atenție atât de mare în medicina contemporană.
Nu e de mirare așadar că problema colesterolului îi interesează în cea mai mare
măsură pe specialiștii în regimuri sănătoase și în activitatea creierului.
Dr. Narazyan Bhat de la Universitatea de Medicină din Carolina de Sud
cercetează dacă nivelul ridicat al colesterolului (rezultat al unei alimentații
neadecvate sau având cauze genetice) crește sau nu riscul îmbolnăvirii de
Alzheimer. În opinia omului de știință american, o cantitate mare de colesterol
în sânge grăbește formarea corpilor amiloizi în creier, care provoacă
distrugerea treptată a scoarței și apariția demenței senile - simptome
caracteristice ale bolii Alzheimer.
Bhat a făcut o serie de experimente pe șoareci. Timp de două luni, unii dintre
cobai au fost alimentați normal,în timp
ce alții au primit hrană cu un conținut mare de grăsimi și colesterol. În
săptămânile șapte și opt ale experimentului, omul de știință a verificat cum se
descurcă animalele cu găsirea unei platforme plasate în apă (șoriceii pot
înota, dar nu suferă apa; introduși într-un recipient cu apă, încearcă să pună
lăbuța cât mai rapid într-o zonă uscată). S-a dovedit că animalele care au mâncat
puțin colesterol trec acest test foarte bine, în schimb cele care au consumat
mai multe grăsimi au probleme evidente legate de memorie și fac mult mai multe
greșeli.
Probleme asemănătoare legate de găsirea platformei au și șoarecii condiționați
genetic de un nivel ridicat al colesterolului - nici măcar un regim sănătos nu
este în stare să le refacă memoria.
În afara evitării ficatului sau ouălor, nesănătoase pentru creier (bombe tipice
de colesterol), oamenii pot consuma produse care îmbunătățesc capacitatea de
concentrare și memoria. Printre ele se află afinele și căpșunile. Astăzi li s-a
mai alăturat soia, foarte apreciată de persoanele care nu consumă carne.
Despre efectul benefic al soiei asupra creierului a vorbit la Atlanta Carey
Gleason de la Universitatea Wisconsin. El a invitat să ia parte la un
experiment un lot de 30 de bărbați și femei sănătoși (vârsta medie a fost de 74
de ani), care au fost rugați să noteze exact ce mănâncă, accentuând în mod
special produsele din soia precum laptele de soia sau brânza tofu. Independent
de declarațiile lor li s-a analizat nivelul în sânge al legăturilor
caracteristice soiei. - Oamenii cred adesea că mănâncă numai lucruri sănătoase,
dar realitatea este puțin alta - a explicat Gleason.
Subiecții au fost supuși ulterior unei serii de teste care să verifice
capacitatea de planificare, organizare și gândire abstractă. S-a dovedit că cu
cât există mai multe substanțe din soia în sânge, cu atât rezultatele de la
teste sunt mai bune. Toate acestea datorită așa numitului izoflavon din soia,
care îmbunătățește activitatea creierului. În ce mod? - deocamdată rămâne un
mister. Carey Gleason bănuiește că el poate imita activitatea hormonilor
feminini (estrogeni) despre care se știe că îmbunătățesc memoria și capacitatea
de învățare.
Dr. Alex Poplawsky de la Universitatea Bloomsberg s-a ocupat de acțiunea
antioxidanților conținuți în sucul de struguri negri asupra creierului.
Șobolani în vârstă de nouă luni (dacă această vârstă ar fi transferată la om,
ar însemna 28 de ani) au fost împărțiți în două grupe. Cobailor din prima grupă
li s-a dat să bea apă, iar ceilalți, timp de trei luni, au primit doar suc de
struguri dizolvat cu apă. Când șobolanii au împlinit un an (corespondentul a 37
de ani omenești), au trecut toți pe apă și au fost supuși unui antrenament de
15 zile. S-a așteptat până au flămânzit puțin, apoi au fost învățați că pentru
a primi o nouă porție de hrană trebuie să-și bage nasul într-o gaură. Dar-
atenție! - trebuiau să o facă nu mai târziu de zece secunde de la consumarea
porției anterioare. Dacă nu așteptau destul și căutau mâncarea, de exemplu,
după șapte secunde, trebuiau să mai aștepte încă zece drept pedeapsă,
experimentul repetându-se până se comportau corespunzător.
S-a dovedit că șobolanii care primiseră suc de struguri se descurcau mai bine
și-și umpleau burțile mai repede decât cei care primiseră apă. În ciuda mai
multor încercări, cei din urmă se aruncau prea repede asupra hranei și drept
rezultat așteptau mai mult. "Cercetările noastre demonstrează faptul că
antioxidanții conținuți de sucul de struguri pot îmbunătăți memoria șobolanilor
aflați în proces de îmbătrânire", a declarat Poplawsky. "Este un
mijloc extrem de plăcut care ne poate ajuta pe noi, oamenii, să luptăm cu
înrăutățirea memoriei la bătrânețe", a adăugat cercetătorul.
Și mai interesante sunt rezultatele unui alt experiment. Creierul este
avantajat și de consumul de vin. Cercetările pe această temă sunt conduse de
dr. Giulio Pasinetti de la Școala de Medicină "Mount Sinai" din New
York. La experimentul în acest sens a fost utilizată o anumită specie de
șoricei, condiționați genetic de Alzheimer. Aceste animale încep să-și piardă
memoria atunci când au șase luni, primele simptome ale bolii apar trei luni mai
târziu, iar la 14 luni modificările din creier sunt foarte avansate.
Șoarecii tineri, de trei luni și jumătate, au fost împărțiți în două grupe.
Unii au băut apă, ceilalți au primit zilnic o porție de vin în doze recomandate
de medici bolnavilor de inimă (un pahar zilnic pentru femei, două pahare pentru
bărbați). Consumul de vin le-a adus șoriceilor avantaje clare. Atât cei de 9
luni, cât și cei de 14 luni, prin urmare deja foarte bolnavi, s-au descurcat
mult mai bine în găsirea platformei din apă.
Pasinetti are deja o explicație a acțiunii de protecție a vinului asupra
creierului. El afirmă că flavonoizii conținuți de acesta nu permit asocierea
proteinelor în mănunchiuri care distrug creierul. Cercetătorul atrage însă
atenția că rezultatele analizelor lui nu trebuie puse pur și simplu în
practică. El amintește că alcoolul, chiar și în cantități mici, poate
reprezenta un pericol. Poate că în viitor va fi inventată o pastilă din extract
de vin (se încearcă deja elaborarea ei).
"Eu optez totuși pentru două pahare de vin roșu pe zi", aconcluzionat Pasinetti. ROMPRES /Gazeta Wyborcza/ Acest articol a fost citit de 1060 ori.