Simptome şi soluţii pentru o tiroidă disfuncţională

Oboseala te doboară zi după zi? Îţi simţi mintea înceţoşată, iei în greutate, ai frisoane sau îţi cade părul? Sau contrariul este valabil pentru tine: deseori te simţi anxios, transpiri mult? Ar putea fi de vină glanda tiroidă.

Imagini

{gallery}50034{/gallery}

Acest reglator al corpului şi minţii o poate lua razna uneori, în special la femei. Este imperativ să urmezi un tratament adecvat pentru a te simţi bine şi a evita problemele serioase de sănătate.

Ce este glanda tiroidă?

Tiroida este glanda în formă de fluture din faţa gâtului. Produce hormoni care controlează viteza metabolismului tău – sistemul care ajută corpul să folosească energie. Dereglările glandei tiroide poate încetini sau intensifica metabolismul tău prin întreruperea producţiei de hormoni tiroidieni. Când nivelurile de hormoni sunt prea scăzute sau prea ridicate, poţi experimenta o gamă variată de simptome.

Simptom: luare sau scădere în greutate

O schimbare neaşteptată în greutate este una dintre cele mai frecvente semne ale dereglării glandei tiroide. Luarea în greutate poate fi un semn al nivelurilor scăzute de hormoni tiroidieni, o afecţiune numită Glossary Link hipotiroidism. În mod contrar, dacă tiroida produce mai mulţi hormoni decât are corpul nevoie, s-ar putea să pierzi înexplicabil în greutate. Această afecţiune este numită Glossary Link hipertiroidism, care este mult mai frecvent.  

Simptom: umflare la nivelul gâtului   

Umflarea sau mărirea la nivelul gâtului este un indiciu vizibil că ceva nu funcţionează cum trebuie cu tiroida. Atât în caz de hipotiroidism sau hipertiroidism poate apărea guşa. Uneori umflarea la nivelul gâtului poate fi cauzată de Glossary Link cancer tiroidian sau noduli canceroşi, ganglioni care cresc în interiorul tiroidei. Poate fi datorată şi de o cauză care nu are legătură cu tiroida.

Simptom: schimbări ale ritmului cardiac  

Hormonii tiroidieni afectează aproape fiecare organ al corpului şi poate influenţa viteza bătăilor inimii. Persoanele cu hipotiroidism pot observa cum ritmul lor cardiac este mai lent decât de obicei. Hipertiroidismul poate cauza inima să bată mai tare. Poate declanşa creşterea presiunii sanguine şi bătăile puternice ale inimii numite palpitaţii.

Simptom: schimbări ale energiei sau dispoziţiei

Dereglările glandei tiroidei pot avea un impact vizibil asupra nivelului de energie şi dispoziţiei. Hipotiroidismul îţi crează o stare de oboseală, Glossary Link apatie şi Glossary Link depresie. Hipertiroidismul poate cauza Glossary Link anxietate, probleme cu somnul, nelinişte şi iritabilitate.

Simptom: pierderea părului

Pierderea părului este un alt semn că hormonii tiroidieni sunt dezechilibraţi. Atât hipotiroidismul şi hipertiroidismul pot cauza căderea părului. În majoritatea cazurilor, părul va creşte la loc odată ce dereglarea glandei tiroidei este tratată.

Simptom: stări de frig sau căldură

Dereglările glandei tirodiei pot întrerupe capacitatea de reglare a temperaturii corpului. Persoanele cu hipotiroidism pot simţi o senzaţie de frig mai des decât de obicei. Hipertiroidismul tinde să aibă efectul opus, cauzând transpiraţie excesivă şi o Glossary Link aversiune faţă de căldură.  

Boli tiroidiene mai frecvente.

Alte simptome ale hipotiroidismului

Hipotiroidismul poate cauza multe alte simptome, inclusiv:

  • piele uscată şi unghii casante
  • senzaţie de amorţeală sau furnicături în mâini
  • constipaţia
  • cicluri anormale de menstruaţie  

Alte simptome ale hipertiroidismului

Hipertiroidismul poate cauza şi simptome suplimentare, cum sunt:

  • slăbiciune musculară sau tremurul mâinilor
  • probleme cu vederea
  • diaree
  • cicluri neregulate de menstruaţie

Dereglare a glandei tiroide sau menopauză?

Deoarece dereglările glandei tiroide pot cauza schimbări ale ciclului şi dispoziţiei, uneori simptomele sunt confundate cu menopauza. Dacă ai o problemă cu tiroida, o simplă analiză de sânge poate determina dacă vinovatul este menopauza sau o dereglare a glandei tiroide, sau o combinaţie a acestora.

Cine ar trebui testat?

Toată lumea ar trebui verificată pentru disfuncţia tiroidei o dată la cinci ani, începând cu vârsta  de 35 de ani. Pesoanele cu simptome sau factori de risc trebuie testate mai des. Hipotiroidismul afectează mai des femeile cu vârsta de peste 60 de ani. Şi hipertiroidismul este mai frecvent la femei şi la persoanele cu vârsta de peste 60 de ani. Un istoric în familie ridică riscul de dezvoltare a ambelor afecţiuni.

Verificarea glandei tiroidei

O observare atentă a gâtului în oglindă te poate ajuta să depistezi o tiroidă mărită care are nevoie de îngrijire medicală. Atinge ceafa, ia un pahar cu apă şi în timp ce înghiţi examinează atent gâtul, sub mărul lui Adam şi deasupra claviculei. Caută umflături sau protuberanţe, apoi repetă acest proces de câteva ori. Mergi la medic dacă simţi o umflătură sau un ganglion.

Diagnosticarea dereglărilor glandei tiroidei

Dacă medicul te suspectează de o dereglare a glandei tiroide, o analiză de sânge poate ajuta la furnizarea unui răspuns. Această analiză măsoară nivelul de hormon de stimulare tiroidiană (TSH), un tip de hormon şef care reglează munca glandei tiroide. Dacă nivelul de TSH este ridicat, înseamnă că funcţia tiroidiană este prea înceată (hipotiroidă). Dacă nivelul de TSH este scăzut, înseamnă că tiroida este hiperactivă (hipertiroidă). Medicul îţi va verifica şi nivelurile altor hormoni tiroidieni din sânge. În unele cazuri, sunt folosite studiile de imagistică şi realizate biopsii pentru evaluarea anormalităţii glandei tiroide.

Boala Hashimoto

Cea mai frecventă cauză a hipotiroidismului este boala Hashimoto. Este o dereglare autoimună prin care corpul atacă glanda tiroidă. Rezultatul este o lezare a glandei tiroide, împiedicând-o să producă o cantitate suficientă de hormoni. Boala Hashimoto tinde să se transmită în familie.  

Alte cauze ale hipotiroidismului  

În unele cazuri, hipotiroidismul este cauzată de o problemă cu glanda pituitară, care se află la baza creierului. Această glandă produce hormonul de stimulare tiroidiană (TSH), care îi spune glandei tiroide să îşi facă treaba. Dacă glanda pituitară nu produce suficient TSH, nivelurile tale de hormoni vor scădea. Alte cauze ale hipotiroidismului includ inflamarea temporară a tiroidei sau medicamente care afectează funcţia glandei tiroide.

Boala Graves

Cea mai frecventă cauză a hipertiroidismului este boala Graves. Aceasta este o dereglare autoimună care atacă glanda tiroidă şi declanşează eliberarea de niveluri ridicate de hormoni tiroidieni. Una dintre semnele distinctive ale bolii Graves este o umflătură vizibilă şi incomodă în spatele ochilor.

Alte cauze ale hipertiroidismului

Hipertiroidismul poate fi cauzat de nodulii tiroidieni. Aceştia sunt umflături care se dezvoltă în interiorul tiroidei şi uneori încep să producă hormoni tiroidieni. Umflăturile mari pot crea o guşă vizbilă. Umflăturile mai mici pot fi detectate cu ajutorul ultrasunetului.  

Complicaţii ale dereglării glandei tiroide

Când nu este tratat, hipotirodismul poate creşte nivelul de Glossary Link colesterol şi te poate expune riscului de a face atac de Glossary Link cord sau comoţie cerebrală. În cazurile severe, nivelurile foarte scăzute de hormoni tiroidieni pot declanşa pierderea conştiinţei şi scăderea periculoasă a temperaturii corpului. Hipertiroidimul netratat poate cauza probleme serioase la inimă şi oase fragile.

Cum se tratează hipotiroidismul  

Dacă eşti diagnosticat cu hipotiroidism, medicul îţi va prescrie hormoni tiroidieni sub formă de pastile, care vor duce în câteva săptămâni la îmbunătăţiri semnificative. Tratamentul pe termen lung poate duce la mai multă energie, niveluri scăzute de colesterol şi pierdere treptată în greutate. Majoritatea oamenilor cu hipotiroidism va trebui să ia hormoni tiroidieni pentru tot restul vieţii lor.   

Cum se tratează hipertiroidismul

Cel mai cunoscut tratament pentru hipertiroidism este medicaţia antitiroidiană, care urmăreşte să scadă cantitatea de hormoni produşi de glanda tiroidă. Afecţiunea se poate vindeca, însă multe persoane trebuie să rămână pe medicaţie pentru o perioadă mai lungă de timp. Medicul îţi poate prescrie şi alte medicamente pentru reducerea simptomelor, cum ar fi Glossary Link puls rapid şi tremurături. O altă opţiune este iodul radioactiv, care distruge glanda tiroidă în 6 la 18 săptămână. Odată ce glanda este distrusă sau îndepărtartă prin intervenţie chirurgicală, majoritatea pacienţilor trebuie să înceapă să ia hormoni tiroidieni sub formă de pastile.

Intervenţie chirurgicală pentru tratarea dereglărilor glandei tiroide

Îndepărtarea glandei tiroide poate vindeca hipertiroidismul, însă procedura este recomandată doar în cazul în care medicamentele antitiroidiene nu funcţionează sau dacă este vorba de o guşă mare. Intervenţia chirurgicală este recomandată şi pacienţilor cu noduli tiroidieni. Odată ce glanda tiroidă este îndepărtată, majoritatea pacienţilor necesită administrarea zilnică de suplimente cu hormoni tiroidieni pentru a evita  dezvoltarea hipotiroidismului.

Despre cancerul tiroidian

Cancerul tiroidian este neobişnuit şi este printre cele mai puţin mortale cancere. Principalul simptom este o umflătură la nivelul gâtului sau umflarea gâtului şi doar 5% din nodulii tiroidieni se dovedesc a fi canceroşi. Când cancerul tirodian este diagnosticat, cel mai adesea se tratează cu intervenţie chirurgicală, urmată de terapia cu iod radioactiv sau, în unele cazuri, cu terapia radiaţiei externe.

Media

Ultima modificareMiercuri, 11 Septembrie 2013 10:32
O să te intereseze și: « Micul dejun, bun pentru inimă
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top