În marea luptă pentru scăderea colesterolului din sânge, mulţi nutriţionişti recomandă consumul de margarină în loc de unt. Desigur, sunt mult mai multe probleme pe care le ridică maragarina decât conţinutul ei în colesterol!

 Dar ce ştim despre margarină?

Margarina a apărut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când untul era greu de procurat. Atunci, o echipă de cercetători americani a avut atunci ideea să ia diverse uleiuri vegetale, să le încălzească la 150 grade C şi să le adauge hidrogen în prezenţa unor catalizatori de nichel, ca să se întărească. A fost astfel obţinută margarina cu aspect asemănător cu untul dar cu structură moleculară asemănătoare plasticului. Când margarina a fost introdusă pe piaţă pentru prima dată ea conţinea acizi graşi de tip trans. Hidrogenarea solidifică uleiul vegetal lichid astfel încât produsul obţinut este mai uşor de utilizat. Rezultatul hidrogenării este reprezentat de acizi graşi de tip trans. La fel ca şi grăsimile saturate acizii graşi de tip trans cresc LDL colesterolul (colesterolul rău) şi scad HDL colesterolul (colesterolul bun). Din păcate temperatura crescută la care se obţine margarina distruge vitamina E şi poate şi alte substanţe nutritive care se găsesc în uleiurile folosite. .Agenţii folosiţi pentru întărirea margarinei conţin nichel şi cadmiu. Nichelul este un metal toxic care dacă este prezent în exces în alimente poate provoca afecţiuni pulmonare şi renale. Cadmiu este unul dintre cele mai toxice metale grele. El poate contribui la apariţia de afecţiuni severe cum ar fi arterioscleroza, hipertensiunea arterială şi cancerul.
De la începuturile sale până acum, margarina s-a îmbogaţit cu coloranţi, cu vitamine sintetice, mai nou cu aromatizanţi artificiali, care o fac să miroasă a lapte mai tare decât laptele. Margarina conţine grăsimi care sunt greu de transformat de către organism în energie. Atunci când aceste grăsimi sunt metabolizate de către organism, ele sunt încorporate în membrana celulelor sistemului imunitar, împiedicând activitatea acestora. Acest lucru este echivalent cu o sensibilitate mai mare la infecţii, la intoxicaţii, la cancer, iau locul anumitor substanţe naturale care au rolul de a curăţa pereţii vaselor de sânge, ceea ce înseamnă sclerozarea acestora, cu rezultate nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator pe ansamblu. De asemenea grăsimile din margarină favorizează formarea de depozite de grăsime pe talie şi pe fese, precum şi apariţia celulitei. Margarina conţine antioxidanţi de tip E 320, E 321 care au efect de creştere a colesterolului.
În ultimii ani producătorii de margarină dar şi consumatorii au început să înţeleagă efectele nocive ale acizilor graşi de tip trans. Acum este disponibil un nou tip de margarină şi anume: margarina non-hidrogenată, margarina light. Acest tip de margarină conţine o cantitate minimă de acizi graşi de tip trans şi este mai “blândă” decât margarinele de primă generaţie. În loc să hidrogeneze uleiul vegetal lichid, producătorii adaugă acum cantităţi mici de ulei de palmier modificat sau esenţe de ulei de palmier astfel încât, prin acest procedeu margarina va deveni lipsită de grăsimi de tip trans şi săracă în acizi graşi saturaţi.
 
Ce ştim despre unt?

Untul, obţinut prin prelucrarea industrială a smântânii pasteurizate, fermentată în prezenţa culturilor de bacterii lactice selecţionate, unul dintre produsele lactate cele mai importante pentru alimentaţia omului. Untul este grăsimea cea mai lesne asimilabilă în organism.
Grăsimile din lapte reprezintă totalitatea lipidelor din laptele proaspăt muls şi sunt alcătuite în majoritate din trigliceride, grăsimi din sânge.
Grăsimile din unt sunt aproximativ similare cu cele din lapte, dar este vorba doar despre cele care sunt separate de acesta prin amestecare, manevră denumită „baterea untului”. Grăsimile din lapte anhidre reprezintă preparatul comercial extras din lapte de vacă, găsit în formă vărsată sau preambalată (cu conţinut de 100% grăsime dar nu neapărat toate componentele lipidice ale laptelui). Untul are în compoziţie mai mult de 80% din grăsimile care se găsesc în lapte, dar mai conţine şi picături mici de apă, cu sau fără adaos de sare.
Compoziţia este în principal reprezentată de grăsimi 80-82%, apă 15,6-17,6%, proteine, calciu şi fosfor (cam 1,2%).
Pe lângă faptul că untul este un aliment natural, acesta reprezintă o sursă bogată şi uşor asimilabilă de vitamina A, necesară îmbunătăţirii vederii şi sănătăţii sistemului endrocin, dar şi de vitaminele E, K şi D. De asemenea, acest aliment este bogat în minerale, în special seleniu, care este un puternic antioxidant – arma redutabilă împotriva radicalilor liberi responsabili ai fenomenului de îmbătrânire. Procentual, untul conţine mai mult seleniu decât cerealele sau usturoiul.
Untul mai furnizează organismului şi iod, element atât de necesar la buna funcţionare a glandei tiroide. Alături de o cantitate apreciabilă de acid butiric – necesar colonului, un alt acid gras din unt este acidul lauric – o substanţă puternic antimicrobiană şi antifungică; conţine şi alţi acizi graşi, care oferă protecţie împotriva cancerului. Apa din compoziţia lui este fin dispersată astfel încât aspectul este uniform şi uscat.
 
Recomadarea specialiştilor pentru reducerea grăsimilor trans din alimentaţie este să alegeţi uleiuri vegetale lichide sau margarina mai moale care conţine o cantitate mai mică de astfel de acizi graşi în locul untului.
 
Pentru sănătatea inimii dieteticienii, nutriţioniştii şi cardiologii recomandă margarina light în loc de unt deoarece aceasta este săracă în acizi graşi saturaţi, puţini acizi graşi nesaturaţi de tip trans şi nu conţine colesterol. Datorită gustului bun şi a accesibilităţii populaţiei la margarină aceasta este tot mai des utilizată.
Atât acizii graşi saturaţi cât şi acizii graşi nesaturaţi de tip trans cresc nivelul de colesterol şi LDL colesterol. De aceea este indicată reducerea consumului atât de acizi graşi saturaţi cât şi de acizi graşi nesaturaţi de tip trans. Untul conţine o cantitate mai mare de acizi graşi nesaturaţi şi acizi graşi saturaţi de tip trans decât noile margarine iar în plus mai are şi un conţinut crescut de colesterol.
 
Dar este aceasta soluţia pentru scăderea colesterolemiei?

Există nenumărate controverse asupra acestui subiect.Este important de ştiut că, în medie, oamenii produc 75% din totalul colesterolului plasmatic în ficat şi doar restul de 25% este absorbit din mâncare.
Argumentul care susţine consumul de margarină sau a altor uleiuri hidrogenate în locului untului este absenţa colesterolului din acestea.  Margarina este mai ieftină decât untul, criteriu destul de important pentru o parte mare a populaţiei. Totuşi, margarina conţine uleiuri vegetale hidrogenate artificial. De asemenea conţine şi acizi graşi de tip trans care sunt foarte dăunători pentru sănătate şi reziduri toxice de nichel şi cadmiu. Untul în schimb este un aliment natural, o sursă importantă de vitamine lipo-solubile. Untul e mai scump dar mai bogat în elemente nutritive.
Societatea Americană de Cardiologie recomandă folosirea margarinei light ca şi înlocuitor pentru unt. Sunt recomandate mai ales margarinele care conţin maxim 2 grame de acizi graşi saturaţi şi care au ca şi ingredient de bază uleil vegetal lichid.

Comenteaza articolul

Nume:
Titlu:
Comentariu:
Cod:*

	1. Scris de sebi in 15-08-2008 22:13
	sal aveti dreptate si va multumesc ca mati in format

	2. Scris de /l,m in 07-11-2009 15:11
	m, nlmkk ,.njkn ,. kl;mkl,l; km, .m,

	3. Scris de Madarasan A. in 18-01-2010 14:36
	sustin - unt decat sa consum si sa introducc cu buna stiinta in organismul meu sintetice, margarina care de fapt si drept este material plastic, mai bine accept riscul grasimii din unt ceea ce sa poate manca cu masura, fara excese.

	4. Scris de cry in 30-08-2010 20:17
	dar acum mai nou se zice k nici untul nu e natural

	5. Scris de vali in 29-10-2010 16:26
	dintre doua mancaruri rele , pot alege pe cea naturala , desigur.nu trebuie sa abuzezi, daca mananci in cantitati limitate poti avea grija si de colesterol . deci unt , da, margarina , nu.

	6. Scris de B. costel in 03-11-2010 13:59
	Sa se faca mai multa publicitate negativa margarinei , populatia nu stie despre efectele ei asupra sanatatii.

	7. Scris de damian mirela in 22-11-2010 23:44
	mesaj am steatoza pot manca unt?

	8. Scris de io in 15-02-2011 21:25
	aha.. HAI UNTU`!!!:)))