Unitate pentru asistență psihologică și sociologică la IML
O unitate de asistență psihologică și sociologică în care se oferă asistență psihologică
și sociologică fără plată a fost creată în cadrul Institutului Național de
Medicină Legală, inițiativă înscrisă în proiectul privind studiul național
asupra violenței domestice în România și evaluarea caracteristicilor
medico-legale, juridice și sociologice, care se desfășoară din 2006 sub
coordonarea acestui institut.
Coordonatorul programului, conf. dr. Cristian Curcă, a subliniat că, în cazul
în care declară că este vorba de violență domestică, victimele ce se adresează
institutului pentru examinare medico-legală au posibilitatea să beneficieze de
asistență gratuită psihologică și sociologică chiar la sediul IML, iar prin
contract de colaborare cu Agenția Națională pentru Protecția Familiei (ANPF) să
primească contravaloarea costului taxei aferente examinării.
În perioada 10 august 2007 și 15 martie 2008, în Institutul de Medicină Legală
"Mina Minovici" au fost examinate 4.540 de cazuri, dintre care 2.716
femei și 2.824 de bărbați.
Dintre ele, 555 de persoane - 498 femei și 57 bărbați - s-au declarat ca
victime ale violenței domestice.
Drept urmare, ele au fost înregistrate în mod special având ca indicativ
violența domestică și au fost solicitate să intre în proiect pentru completarea
unui chestionar scurt, a explicat conf. dr. Curcă. El a spus că 447 persoane au
completat chestionarul sociologic scurt, iar 100 au dorit să răspundă la
întrebările chestionarului.
Din analiza sociologică a acestui chestionar completat la Institutul de
Medicină Legală, au reieșit câteva aspecte relevante: vârsta cea mai expusă
este între 27 și 40 de ani; apoi în jurul vârstei de 50 de ani; majoritatea
cazurilor au reprezentat abuz fizic și psihologic; un număr de 447 și de 263
din cei care au rămas să completeze foaia și fizic 128. 58% dintre victime sunt
căsătorite legitim; în 62% din cazuri agresorul este soțul sau soția și 8% din
cazuri sunt necăsătoriți.
Potrivit analizei sociologice făcute la Institutul de Medicină Legală, o mare
parte a victimelor locuiesc și după agresiune împreună cu agresorul (61%), 13%
fiind în divorț; 88% au discutat cu unele persoane despre cele întâmplate și au
anunțat poliția în 64% din cazuri; totuși, în majoritate, peste 70%, nu au
apelat la nici o instituție a statului în legătură cu protecția familiei.
41% anunță că vor divorța, dar, din cercetarea juridică, rezultă că nici o
victimă nu a continuat această idee și, implicit, nu a contactat un avocat
specializat, deși a solicitat și obținut o consultanță juridică gratuită
într-un procent de 4%.
Cel puțin teoretic, intenția de divorț crește direct proporțional cu nivelul de
educație a victimei, a subliniat conf. dr. Curcă.
În ce privește profilul agresorului, acesta are două vârste, în apropiere de 30
de ani și apoi de 40 de ani; este fără școală - într-un procent de 1%, cu
școală primară - 2,43%; cu școală generală, profesională și facultate circa
22%, iar cu liceu circa 31%.
În marea lor majoritate, cei care sunt agresori nu au condamnare penală, 18%
dintre ei suferă de boli psihice față de 57% de care nu se știe; consumator
înrăit de alcool sunt dintre agresori cam 45%; în proporție egală nu consumă
alcool - 46,41%. De aici, concluzia că acțiunea de agresiune nu se poate lega
strict de alcool .
La căsătoriți, vârsta primei manifestări violente apare la 20-29 de ani cu
maxim la 30-39 de ani, iar pentru necăsătoriți în jurul vârstei de 20 de ani.
Aceeași vârstă, 30-39 de ani, o au și victimele abuzate continuu.
Victimele abuzului fizic sunt în majoritate absolvent de liceu - 23%; 17% - cu
facultate și doar 3% cu școală profesională.
Analiza medico-legală a rezultatelor studiului a evidențiat că circa 45 au fost
bărbați din 447.
Este interesant de observat că majoritatea celor agresați sunt pensionari
(9,1%), casnice (circa 8%), economiști (5,5%), ingineri (4,1%), elevi, studenți
(circa 4%), manageri (2,7%), îngrijiri medicale, personal care lucrează în
îngrijirea medicală (circa 2,5%).
La examinarea medico-legală ajung mai ales victime care sunt clar abuzate
repetitiv- 36%, mai rar - 39%, prima dată a suferit un abuz și se adresează
institutului - 14%.
Un procent de 18% dintre cei care s-au adresat institutului au nevoie de îngrijiri
medicale în spital; 41% la domiciliu; 40% nu au nevoie.
Dintre victime, 64% au anunțat poliția, 41% folosesc certificatul medico-legal
pentru divorț, iar 30% doar pentru a-l speria sau pedepsi pe agresor.
Dintre zonele cele mai afectate de agresiuni predomină capul - 24%, membrele -
12%, corpul - 8%.
Numărul cel mai mare de cazuri se prezintă la consultația medico-legală a doua
zi, iar în primele zi se află cazurile în care victima manifestă decizia de a
declara imediat agresiunea.
Vătămarea corporală se manifestă la nivelul capului, 69,4%, în majoritatea
cazurilor exprimând intenția agresorului de a agresa, violența individualizând
victima.
Tipul leziunilor constatate sunt echimozele, adică zgârieturi, 27%, tumefacții,
peste 15%, plăgi - 3%. Frecvența crescută a echimozelor, zgârieturilor - 81,7%
exprimând contuzii și loviri ușoare; se constată, de asemenea, hematoamele -
44,7%, care exprimă contuzii și loviri de intensitate accentuată.
În general, victimele nu au necesitat spitalizare, numărul de zile de
spitalizare a fost de 66,2%. Numărul mediu de zile de îngrijiri medicale a fost
de 4,53%, constatându-se o creștere a numărului de zile medii de îngrijiri
medicale acordate persoanelor în vârstă.
În ce privește analiza psihologică se conturează două categorii de victime
identificate în urma consilierii psihologice din punct de vedere al impasului
existențial: cei care au încercat soluții greșite și au eșuat și cei care n-au
perseverat suficient, care nu au făcut un efort suficient de mare. Ei sunt cei
care fac ce trebuie, dar renunță prea ușor și atunci se opresc în demersul lor
de rezolvare, alimentând cercul vicios. Din analiza psihologică a victimelor
reiese că se autoculpabilizează, sunt anxioase, frustate și tensionate. Nivelul
de stres posttraumatic este peste medie la nivelul întregului lot, iar numărul
celor care prezintă stres posttraumatic accentuat este relativ mare.
Îngrijorător este și faptul că se constată un număr mare de decese ca urmare a
violenței domestice în familie, a subliniat conf. dr. Cristian Curcă.
El a spus că, în perioada 2004-2007, au existat 540 de decese ca urmare a violențelor
domestice, ceea ce înseamnă că au fost cam o sută de decese pe an.
Violența domestică este una dintre cele mai grave și mai persuasive forme de
violență împotriva femeilor, se găsește în toate țările lumii, este o formă a
autorității în lipsă de argumente și este inclusă în fenomenul mai amplu al
violenței în familie și nu trebuie confundată cu aceasta. /Rompres/ Acest articol a fost citit de 716 ori.
O unitate de asistență psihologică și sociologică în care se oferă asistență psihologică
și sociologică fără plată a fost creată în cadrul Institutului Național de
Medicină Legală, inițiativă înscrisă în proiectul privind studiul național
asupra violenței domestice în România și evaluarea caracteristicilor
medico-legale
