Transplantul hepatic cu numărul 100 a fost realizat la sfârșitul săptămânii
trecute, la Institutul Clinic "Fundeni"- Centrul de Chirurgie
Generală și Transplant Hepatic, de o echipă de specialiști condusă de prof.dr.
Irinel Popescu.
Pacienta, în vârstă de 46 de ani, care a primit un ficat de la un donator aflat
în moarte cerebrală, se simte bine, a declarat pentru ROMPRES, prof.dr. Irinel
Popescu, specialistul considerat părintele transplantului de ficat din România.
"Transplantul cu numărul 100 înseamnă sfârșitul unei perioade, aceea de
pionierat, și începutul uneia noi, care se dorește a fi o perioadă a
transplantului consolidat, care să funcționeze la fel ca multe alte programe
din Europa", a precizat prof.dr. Irinel Popescu.
Realizarea transplantului cu numărul 100 coincide cu intrarea în Uniunea
Europeană, la 1 ianuarie 2007, cu intrarea în funcțiune a Agenției Naționale de
Transplant, care "sperăm să asigure mai mulți donatori pentru sistemul
național și, sub coordonarea Ministerului Sănătății Publice, să beneficieze de
o finanțare adecvată a programului de transplant", a adăugat reputatul
specialist. El a menționat că acest an a fost primul în care programul de
transplant a fost finanțat de CNAS, "cu foarte multe greutăți legate de
mecanismele de finanțare. De anul viitor, programul va fi preluat de MSP, cu
speranța unor mecanisme mai eficiente, astfel încât banii să ajungă la timp la
spitale", a spus directorul Centrului de Transplant Hepatic.
Referindu-se la ce a însemnat în plan personal acest lucru, prof. dr. Irinel
Popescu a subliniat că, "după 100 de transplanturi, avem o echipă capabilă
să preia procedeul și să-l efectueze, de la un cap la altul, începând cu
operația la donator și continuând cu operația la primitor".
Profesorul a făcut referire și la echipele din țară, care lucrează în centrele
universitare și care conturează deja o școală națională. "Cel puțin la
nivelul Institutului Fundeni, se poate vorbi despre o școală de chirurgie de
transplant hepatic, deoarece echipa formată și aici, și în străinătate, în
opinia mea, poate manageria și singură un program de transplant, chiar și fără
mine" a afirmat prof.dr. Irinel Popescu.
Etapele grele ale transplantului au fost cele din perioada de început, cele
legate de transplantul de la donator viu, care este un transplant cu multe
riscuri și cu multe probleme, dar și cele legate de finanțarea inadecvată, care
a creat momente de criză, ajungând la oprirea programului de transplant, a spus
specialistul.
În ceea ce privește supraviețuirea, procentul este între 60% și 65%, în cazul
supraviețuirii de cinci ani, iar în cazul supraviețuirii imediate, procentul
este peste 90%, în acest an fiind 100% -la 16 cazuri operate au fost 16 supraviețuiri. "În decursul anilor,
am pierdut un singur caz, la trei luni și ceva de la operație, din cauza
rejetului cronic și a recidivei de boală", a precizat prof. dr. Irinel
Popescu.
Legat de transplantul pediatric, medicul care a efectuat primul transplant
hepatic din România a spus că "aceasta este o operație cu care ne-am
adaptat mai greu, sperăm că de acum încolo să o facem mai bine.Ține de
acumularea unei experiențe mai importante, în acest domeniu nu era nimeni
pregătit în mod specific", a spus profesorul.
"Prognozele la nivel mondial sunt relativ pesimiste în legătură cu
transplantul de organe de la animale, la fel în ceea ce privește transplantul
cu organe clonate, care are perspective destul de îndepărtate. Transplantul cu
organe de la donator viu, în cazul ficatului, s-a dovedit că prezintă anumite
riscuri pentru donator, dar continuă să se dezvolte", a subliniat prof.
dr. Irinel Popescu.
În ceea ce privește transplantul celular, acesta este încă într-o fază
incipientă, iar rezultatele nu au fost evaluate. Cel mai bine statuat rămâne
transplantul cu organ întreg, de la donator aflat în moarte cerebrală, a
afirmat prof. dr Irinel Popescu. El a amintit că principala problemă rămâne cea
a donatorilor de organe, în condițiile în care numărul accidentelor de
circulație va scădea, datorită măsurilor de siguranță luate de Poliție, iar
donatorii vasculari sunt donatori marginali, ei fiind persoane în vârstă și cu
probleme de sănătate.
/Rompres/ Acest articol a fost citit de 1515 ori.
Comenteaza articolul
Comentarii (1)
1. Scris de daniela in 01-01-2009 01:19
im romania se moare cu zile
oare de ce in romania se fac cateva transplante pe an si bolnavii mor asteptand un organ?sotului mei i s-a facut transplant de ficat acum 11 zile iar acum este deja acasa.nu ne-au cerut nici macar un cent tinand cont de faptul ca singura asigurare a lui era cardul european de sanatate pe care il plaim f. putin in romania.sa le fie rusine tuturor celor care st la conducerea tarii ca au furat tot.pacat ca in romania se moare cu zile.in plus sotului meu i-au cerut 35000 de euro in 2007 sa-i faca transplant la fundeni.RUSINE SA LE FIE MEDICILOR CORUPTI