Terapii revoluționare în ajutorul creierului rănit
Refacerea fibrelor nervoase, înlocuirea neuronilor distruși cu ajutorul
celulelor sușă sau stimularea capacităților de recuperare a sistemului
nervos, toate acestea sunt abordări în pragul experimentării la om,
informează ziarul elvețian Le Temps.
''Ar fi nerealist să dorești să refaci toate capacitățile victimelor
unei leziuni grave a măduvei spinării. Dar sperăm, printr-un tratament
aplicat în zilele imediat următoare după un accident, să le permitem
pacienților să recupereze o anumită mobilitate
, să poată merge cu ajutoare adaptate, să păstreze continența urinară. Ar fi deja un imens câștig în ceea ce privește calitatea vieții'', a afirmat cercetătorul Martin Schwab, profesor de științe neurologice la Universitatea și la Școala politehnică federală din Zurich. Nu este vorba de un proiect futurist, ci de un tratament în care sunt în curs primele teste asupra omului. O speranță de reparare a sistemului nervos născută din cercetarea în neurobiologie.
Oamenii de știință s-au întrebat de ce axonii - proiecțiiile neuronilor care conduc influxul nervos - sunt incapabili să crească după ce au fost secționați la adult, în timp ce înmuguresc și cresc în cursul dezvoltării sistemului nervos. Martin Schwab este unul din neurologii care a descoperit cheia misterului: recreșterea axonilor este blocată de o proteină, numită Nogo-A, prezentă în creierul și măduva spinării adultului. ''Broasca a inventat-o în cursul evoluției. Acest sistem de blocare asigură probabil avantajul unei stabilități pentru sisteme nervoase complexe precum cele ale vertebratelor mari'', a explicat el.
Potențialul terapeutic al acestei descoperiri apare imediat. Martin Schwab și colegii săi au reușit să producă anticorpi anti-Nogo-A. ''Cobai tratați imediat după o leziune incompletă a măduvei spinării au recuperat mișcările membrelor mai repede, mai deplin și mai stabil în timp'', a afirmat cercetătorul.
Axonii care cresc din nou nu se conectează în același loc ca cei distruși. Dar ''o leziune medulară provoacă în toate cazurile o reorganizare masivă a întregului circuit nervos în amonte. La cobai, conexiunile se adaptează la noua situație restabilind parțial funcția pierdută. Este unul din rezultatele majore ale cercetării din domeniul nostru în ultimii ani'', a mai spus Martin Schwab.
În prezent, cercetătorul colaborează cu industria farmaceutică și o rețea de clinici specializate pentru a testa un tratament anti-Nogo-A făcut în zilele imediat următoare după un traumatism al măduvei spinării și urmat câteva săptămâni. În funcție de rezultatele acestei experimentări de etapă I, Martin Schwab speră să poată testa același tratament pentru a limita sechelele unor atacuri cerebrale.
Rămâne de văzut dacă inactivarea Nogo-A este lipsită de riscuri de instabilitate pentru creierul adult. Experimentele realizate pe primate au arătat că Nogo-A este blocată timp de săptămâni fără efecte nocive.
O altă speranță de reparare a creierului bolnav sunt celulele sușă. Karl-Heinz Krause, profesor la Universitatea din Geneva și specialist în diferențierea celulelor neuronale a afirmat: ''Suntem capabili să producem in vitro diferite tipuri de neuroni plecând de la celule sușă ale embrionului. Acești neuroni ar putea fi grefați prin injectare pentru a înlocui celulele distruse de maladii neurodegenerative precum Parkinson sau Alzheimer''.
Cu ajutorul unor specialiști în etică, neurologie, imunologie și medicină clinică, cercetătorul a lansat la Geneva un proiect multidisciplinar de terapie celulară a maladiei Parkinson. Partenerii au stabilit un plan de muncă ce prevede experimentări clinice peste 4 sau 5 ani.
Ce șanse de succes sunt? ''Pentru maladia Parkinson rezultatele obținute pe cobai și primate ne dau mari speranțe. Mai multe testări de tratament al leziunilor măduvei spinării cu ajutorul unor celule sușă embrionare au obținut undă verde din partea autorităților în SUA'', a afirmat Karl-Heinz Krause.
Terapia maladiei Alzheimer se anunță mai incertă și mai îndepărtată din cauza complexității conexiunilor neuronilor afectați. Nu se știe dacă neuroni tineri implantați în creiere adulte vor restabili conexiunile necesare înlocuirii celulelor afectate.
Celule sușă nu vor fi folosite însă pentru încetinirea îmbătrânirii naturale. ''Creierul îmbătrânește, dar fără ca aceasta să provoace o diminuare importantă a memoriei sau inteligenței. Creierele bătrâne sunt mai eficiente în anumite sarcini, în mod tipic sintezele. Altfel spus, legendara înțelepciune a vârstnicilor este o realitate științifică'', a precizat Karl-Heinz Krause.
Alături de aceste terapii revoluționare, cercetătorii sunt interesați și de capacitățile de recuperare naturală a creierului. ''Creierul este în remodelare constantă. Neuronii caută în permanență să stabilească noi contacte sau sinapse cu vecinii lor'', a afirmat Dominique Muller, profesor la Universitatea din Geneva și specialist în mecanismele moleculare ale plasticității./Agerpres/
Acest articol a fost citit de 690 ori.
Refacerea fibrelor nervoase, înlocuirea neuronilor distruși cu ajutorul
celulelor sușă sau stimularea capacităților de recuperare a sistemului
nervos, toate acestea sunt abordări în pragul experimentării la om,
informează ziarul elvețian Le Temps. 
