În condiții obișnuite, mecanismele naturale de reglare ale organismului vă ajută să vă adaptați la căldură: porii din piele permit eliminarea căldurii în exces și transpirația reprezintă evaporarea apei, având un efect de răcorire. Cu toate acestea, când vă expuneți temperaturilor ridicate perioade lungi de timp - în special când nu există vânt și umiditatea este mare-mecanismele de reglare naturală a temperaturii corporale pot fi depășite.
Ele nu pot, pur și simplu, face față cantității de căldură intensă revărsată asupra dumneavoastră. Când se întâmplă acest lucru, apar probleme. Una dintre cele mai serioase este insolația, care poate fi fatală.
Insolația
Cele două semne cheie ale insolației sunt:
•Febra peste 39°C
•Piele roșie și uscată
Alte semne sunt: leșinul, bătăi rapide ale inimii, respirație rapidă și superficială și hipo- sau hipertensiune arterială. Persoana respectivă poate fi confuză sau poate delira. în cazuri extreme pot apărea convulsii, comă sau chiar deces.
Insolația este predictibilă și poate fi prevenită. Cei cu riscul cel mai mare de insolație sunt persoanele vârstnice și copiii mici. Alte persoane cu risc crescut sunt persoanele ce au mai prezentat tulburări legate de expunerea la căldură, persoanele deshidratate, cele cu afecțiuni cardiace și cele ce consumă excesiv alcool. Alcoolul determină deshidratare.
Există și anumite medicamente care vă pot crește riscul de insolație. Este vorba de anumite medicamente împotriva răului de mașină sau antidepresivele, care vă pot afecta capacitatea de a transpira. Principalii factori protectivi împotriva insolației sunt: ingestia de cantități mari de lichide, purtarea de îmbrăcăminte răcoroasă și capacitatea de a transpira.
Epuizarea provocată de căldură
Epuizarea provocată de căldură nu este la fel de periculoasă ca insolația însă poate evolua repede spre insolație. Imaginați-vă această epuizare ca pe un eșec al mecanismelor de reglare ale organismului în încercarea de a răspunde corespunzător temperaturilor ridicate.
Epuizarea provocată de căldură apare mai frecvent la cei ce folosesc medicamente diuretice, deoarece acestea elimină excesul de apă din organism. Această epuizare mai poate apărea ca urmare a transpirației excesive, în condițiile în care nu ați ingerat suficiente lichide pentru a le înlocui pe cele pierdute.
Semnele și simptomele debutează adesea brusc, de unde și denumirea de colaps termic. Acestea sunt:
•stare de leșin;
•bătăi cardiace rapide;
•hipotensiune arterială;
•aspect cenușiu al celor cu ten deschis;
•piele umedă și rece;
•greață.
Crampele musculare datorate expunerii la căldură
Aceste crampe sunt spasme musculare dureroase care apar după efort fizic intens și transpirație excesivă. Mușchii dumneavoastră abdominali și ceilalți mușchi pe care-i folosiți în timpul efortului sunt cel mai adesea afectați. Crampele datorate căldurii se produc, de obicei, în medii cu temperaturi ridicate dar pot apărea și în medii cu temperaturi mai joase.
Dacă prezentați crampe datorate căldurii:
•Odihniți-vă puțin și răcoriți-vă.
•Beți apă sau sucuri pentru sportivi.
•Mâncați alimente sărate de tipul alunelor și covrigeilor sărați. Sodiul ajută deseori la ameliorarea crampelor de căldură.
•Masați mușchii ce prezintă crampe.
