Ioana Ruxandra Ştefănescu (SMC): Vaccinul antituberculos care se face la naştere nu protejează persoana de apariţia bolii

Şeful Secţiei de Pneumologie şi ftiziologie al Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. "Carol Davila", colonel dr. Ioana-Ruxandra Ştefănescu, medic primar pneumologie, a afirmat că vaccinul antituberculos (BCG) care se face la naştere nu protejează persoana respectivă de apariţia bolii, ci de formele grave de Glossary Link tuberculoză, miliară şi meningita TB, care apar, în special, între 0-4 ani.
 
"Tuberculoza este o boală cronică, infecto-contagioasă, dată de Mycobacterium tuberculosis, localizată de cele mai multe ori la nivel pulmonar, dar se poate întâlni la nivelul oricărui organ (TB extrapulmonară), cele mai grave fiind meningita TB şi miliară (forma septicemică), cu evoluţie rapidă şi fatală în absenţa tratamentului prompt.
 Numai tuberculoza pulmonară este contagioasă, putându-se răspândi de la persoana bolnavă prin tuse, strănut. Există studii care demonstrează că o persoană sănătoasă poate fi infectată dacă stă în aceeaşi încăpere cu o persoană bolnavă timp de minim 4 ore (infecţie nu înseamnă boală, ci faptul că persoana respectivă a venit în contact cu bacilul Koch)", a declarat pentru AGERPRES Ioana Ruxandra Ştefănescu.
 
Potrivit acesteia, riscul maxim de a dezvolta boala este în primii 2 ani de la infecţie (din momentul în care organismul a venit în contact cu bacilul).
 
Medicul a explicat că boala poate să apară fie din cauza scăderii capacităţii de apărare a organismului (bătrâni, persoane cu boli cronice - diabet, neoplazii, malnutriţie, fumat, Glossary Link alcoolism, consumul de droguri, infecţie HIV, Glossary Link transplant de organe, tratament imunosupresor, boli profesionale etc), fie din cauza expunerilor repetate la Mycobacterium tuberculosis, care depăşesc capacitatea organismului de a stăpâni boala (familiile bolnavilor, cei care trăiesc în zone aglomerate, persoane din instituţii de îngrijire, penitenciare, persoane fără adăpost, comunităţile etnice, persoane cu un nivel educaţional scăzut, personalul medical). 
 
"În cazul tuberculozei extrapulmonare, simptomatologia este "împrumutată" de la organul afectat. În ceea ce priveşte TB pulmonară, din cauza evoluţiei lente a bolii de cele mai multe ori simptomele sunt puţine şi cu agravare progresivă, ceea ce îl face pe pacient să se prezinte târziu la medic. Cel mai frecvent simptom este tusea, care iniţial este seacă, ulterior productivă sau uneori hemoptoică (cu sânge). Este important să vă adresaţi medicului dacă tusea persistă cel puţin 3 săptămâni în afara unei cauze cunoscute (răceli, viroze, pneumonii, reflux gastro-esofagian, sinuzite etc.)", a afirmat medicul militar.
 
Ea a susţinut că transpiraţiile (nocturne sau la efort) apar de asemenea frecvent, dispneea (senzaţia de lipsă de aer) de efort şi scăderea în greutate apar de obicei mai târziu în evoluţia bolii.
 
"Uneori tuberculoza poate determina simptome similare unei pneumonii (febră înaltă, frisoane, alterarea stării generale, greaţă etc.), sau cu hemoptizii masive, ameninţătoare de viaţă", a spus Ioana Ruxandra Ştefănescu. 
 
Potrivit acesteia, standardul actual în diagnosticul şi monitorizarea pacienţilor cu tuberculoză este examenul de Glossary Link spută cu efectuarea culturii şi a antibiogramei.
 
"Dacă pacienţii sunt simptomatici şi au examenul microscopic direct (coloraţia Ziehl-Neelsen) pozitiv, se începe tratamentul antituberculos, chiar dacă nu avem rezultatul culturii (prin metodele clasice rezultatul este gata în 60 de zile)", a mai afirmat medicul.
 
De asemenea, radiografia pulmonară se face la pacienţii simptomatici (cel puţin tuşe de minim 3 săptămâni), persoanele cu care un pacient diagnosticat cu TB a venit în contact, iar în cazul în care modificările de pe radiografie sunt foarte sugestive pentru tuberculoză şi pacientul este simptomatic, medicul pneumoftiziolog poate decide începerea tratamentul antituberculos, deşi examenul de spută este negativ (deoarece cultura poate fi pozitivă).
 
"Testarea HIV este recomandată la toţi pacienţii diagnosticaţi cu tuberculoză, deoarece uneori tuberculoza poate fi prima manifestare în cadrul Glossary Link SIDA. Metodele noi de diagnostic bazate pe detectarea ADN bacterian (GeneXpert) şi culturi pe medii lichide care imită ţesutul pulmonar (Versa TREK) sunt mult mai rapide decât metodele clasice. Prima metodă detectează ADN-ul bacterian în 60 de minute şi gena rezistenţei la Rifampicină (primul pas în diagnosticul MDR-TB) în 120 de minute. Metoda Versa TREK detectează Mycobacterium tuberculosis în 24 h şi obţinerea culturii în 14-21 de zile, iar antibiograma în maxim 30 de zile, spre deosebire de metodele clasice (culturi pe medii Lowenstein-Jensen cu rezultat în 60 de zile şi antibiograma în 90 de zile). Această aparatură ne ajută să diagnosticăm mult mai rapid pacienţii cu TB şi în special pe cei cu MDR-TB şi astfel să contribuim la scăderea incidenţei TB şi creşterea ratei de succes terapeutic", a susţinut şeful de secţie. 
 
Medicul a precizat că la Spitalul Militar de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila" s-au făcut deja demersurile pentru achiziţionarea acestor dispozitive şi pentru modernizarea laboratorului de Glossary Link bacteriologie BAAR prin mutarea într-o locaţie nouă.
 
În ceea ce priveşte tratamentul, doctorul a spus că acesta este de lungă durată (6-8 luni), cu 4 sau 5 antibiotice şi se face sub strictă supraveghere de către personalul medical. 
 
"În primele 2-3 luni (faza intensivă) tratamentul se face în fiecare zi, iar în următoarele 4-5 luni (faza de continuare), tratamentul se face cu mai puţine antibiotice şi de 3 ori pe săptămână. Majoritatea pacienţilor nu mai sunt contagioşi după prima lună de tratament, iar la sfârşitul fazei intensive deja sunt asimptomatici, ceea ce face ca o parte din ei să nu mai continue tratamentul şi astfel să apară rezistenţa la antibiotice", a arătat Ştefănescu.
 
Ea a susţinut că în cazul în care se confirmă MDR-TB, tratamentul este lung (18-24 de luni), zilnic, cu medicamente mai puţin eficiente, cu reacţii adverse mai multe şi cu o rată de succes mai mică.
 
"În prezent, chirurgia se rezumă la tuberculoza cazeos-circumscrisă (tuberculomul), excizia zonelor de plămân care s-au vindecat cu sechele importante şi care au risc crescut de Glossary Link cancer pulmonar (în special adenocarcinom), de sângerare sau de colonizare cu fungi (în special Aspergillus fumigatus) sau în cazul tuberculozei rezistente la cele mai multe antibiotice, unde nu mai există alte resurse terapeutice", a spus medicul militar. 
 
Ioana Ruxandra Ştefănescu a precizat că pentru a evita îmbolnăvirea trebuie luate măsuri precum vaccinarea BCG a nou-născuţilor, evitarea locurilor aglomerate, însuşirea unui stil de viaţă sănătos (mese regulate, evitarea fumatului, a consumului de alcool şi droguri), prezentarea în cel mai scurt timp la medic în cazul apariţiei simptomelor, prezentarea la Dispensarul Teritorial de Pneumoftiziologie în cazul unui contact cu o persoană bolnavă de TB, dar şi campanii de informare despre TB îndreptate în special către categoriile sociale defavorizate.
 
Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei, marcată simbolic la 24 martie, evidenţiază momentul din 1882 când Robert Koch a descoperit Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch), bacteria responsabilă de apariţia tuberculozei (TB). Această zi reprezintă o oportunitate a medicilor pneumoftiziologi din toată lumea de a discuta despre realizările, problemele cu care se confruntă şi de a elabora strategii noi în vederea combaterii bolii.
 
Sursa: AGERPRES
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top