Cercetătorii finlandezi au elaborat o primă "hartă corporală a emoţiilor"

O echipă de cercetători finlandezi a constituit "harta corporală a emoţiilor" care are la bază 20 de ani de studii ştiinţifice. "A avea fluturi în stomac', 'a simţi cum îţi urcă sângele în cap', 'a avea inima strânsă' - de secole limba vorbită atribuie câte o manifestaţie fizică fiecăreia dintre emoţiile umane, fapt care nu ţine doar de credinţa populară.
 
Lucrările ştiinţifice ale cercetătorilor finlandezi, publicate la sfârşitul lui decembrie în Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America (PNAS), confirmă faptul că principalele emoţii umane, care sunt frica, tristeţea sau fericirea, sunt resimţite în acelaşi fel de către toţi oamenii, indiferent de cultura de origine a individului.
 
Echipa condusă de Lauri Nummenmaa, de la Facultatea de Ştiinţe din Aalto, s-a bazat pe mărturiile a 701 voluntari, cărora li s-au prezentat imagini statice sau filmări video ce stârneau o emoţie specifică. Participanţii la studiu urmau să prezinte pe o siluetă umană acele părţi ale corpului pe care le simţeau supra-activate sau, dimpotrivă, a căror activitate era diminuată. 
 
'Am fost surprinşi să constatăm că fiecărei emoţii îi corespundea o combinaţie precisă de senzaţii şi că aceasta era reprodusă spontan de majoritatea participanţilor, indiferent dacă ei veneau din Finlanda, din Suedia sau din Taiwan', explică Nummenmaa pentru le Figaro.
 
Majorităţii emoţiilor numite 'primare', cum sunt furia, frica sau surpriza, era asociată astfel o creştere a activităţii la nivelul pieptului, caracterizată prin 'accelerarea ritmurilor respiratoriu sau cardiac', notează autorii studiului. Dimpotrivă, tristeţea se distinge printr-o slăbire a activităţii membrelor superioare. Senzaţiile gastro-intestinale şi la nivelul gâtului sunt proprii dezgustului. 
 
De remarcat că fericirea este singura emoţie care se traduce printr-o accelerare a activităţii întregului corp. 'Privind silueta cartografică, te gândeşti efectiv la expresia 'a radia de fericire', se amuză Jean-Louis Millot, procesor în domeniul neuroştiinţei din cadrul Universităţii din Franche-Comte.
 
În opinia lui Millot, respectiva topografie ar putea face să avanseze cercetările în vederea înţelegerii mecanismelor emoţionale încă puţin cunoscute. 'Metoda ar putea, de exemplu, să fie aplicată în cazul anorexicilor, despre care se ştie că suferă de o percepţie perturbată asupra propriei persoane', explică specialistul.
 
Indiferent care este emoţia resimţită, ea nu este anodină pentru corp, adaugă Henrique Sequeira, profesor de neoroştiinţă afectivă la Universitatea din Lille. Emoţiile sunt o veritabilă interfaţă între creier şi corp. Ele induc reacţii musculare, hormonale, neurologice şi imunitare. 
 
De altfel, acestea sunt legăturile pe care le explorează medicina psihosomatică, potrivit căreia 'emoţiile repetate pot să aibă, la unii indivizi predispuşi, un impact pozitiv (vindecarea mai rapidă de un Glossary Link cancer) sau negativ (vulnerabilitate cardio-vasculară, Glossary Link astm) asupra sănătăţii, lovind în mod repetat şi inutil aceleaşi organe", explică Sequeira. 
 
Multi oameni cred ca o alta posibilitate de a determina personalitatea umana, este cu ajutorul astrologiei. In acest sens citesc predictiile oferite de horoscop. Insa acestea nu pot fi garantate de catre nimeni.
 
Cu toate acestea, rămâne încă de definit pentru fiecare 'hartă emoţională' indicatorii fiziologici care ar putea fi măsuraţi în mod obiectiv şi care ar permite reperarea unor eventuale disfuncţionalităţi emoţionale, conchide Le Figaro.
 
Sursa: AGERPRES
 
 
Ultima modificareJoi, 15 Octombrie 2015 08:56
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top