Stimularea cerebrală, o nouă speranţă pentru persoanele bolnave de autism

Conform unui studiu realizat de o echipă de medici australieni, stimularea neuronilor cu ajutorul unui câmp magnetic a redus anxietatea şi a îmbunătăţit raporturile sociale ale unor persoane bolnave de autism
 
Pentru bolnavii care suferă de tulburări de spectru Glossary Link autist /TSA/, dezvoltarea de relaţii sociale cu oamenii din jur este adesea problematică. Este deja cunoscut că, la persoanele autiste, anumite regiuni ale creierului, respectiv cele legate de comportamentele sociale, nu sunt destul de active. 
 
Recent, medici australieni au publicat în revista Brain Stimulation rezultatele promiţătoare ale unui studiu ce demonstrează pentru prima dată efectele benefice ale stimulării transcraniene magnetice la pacienţi autişti.
 
Stimularea transcraniană magnetică repetată /rTMS/ constă în montarea pe capul bolnavului a unei bobine ce emite un câmp magnetic. În timpul şedinţei, impulsurile magnetice, repetate de circa 1.500 de ori, cresc activitatea neuronilor. Punctul forte al rTMS îl constituie caracterul său non-invaziv şi efectele secundare slabe, limitate adesea la dureri de cap trecătoare.
 
Cunoscută pentru beneficiile sale în stările depresive, rTMS rămâne puţin studiată în cadrul autismului. 'Nu suntem decât trei sau patru echipe în lume care lucrăm pe acest subiect', a confirmat Peter Enticott, autorul studiului australian. O situaţie care nu-l miră pe Stephane Billard, Glossary Link psihiatru la EPSM Gourmelen de Quimper. 'Autismul este o patologie studiată mai ales de pedopsihiatrie. Pentru moment, rTSM nu poate fi adaptată pe copii. Prin urmare, studiile pe acest subiect avansează încet', declară Billard pentru le Figaro. Cauza: lipsa de bobine adaptate creierului copiilor, cele destinate adulţilor inducând stimulări prea profunde. 
 
 
Oamenii de ştiinţă australieni au folosit o modalitate particulară de rTSM, care permite o acţiune mai profundă. 'Această tehnică a fost dezvoltată recent. Ea deschide noi perspective, deoarece permite stimularea zonelor profunde ale creierului, care nu erau accesibile înainte', explică Stephane Billard. 
 
Astfel, 28 de autişti adulţi au primit stimuli într-o zonă specifică a lobului frontal, câte 15 minute în fiecare zi, timp de două săptămâni. Acelaşi procedeu a fost aplicat în cazul unor voluntari sănătoşi. Starea emoţională şi cognitivă a participanţilor a fost evaluată după o lună, cu ajutorul unui chestionar.
 
'Am fost în mod agreabil surprinşi de îmbunătăţirile raportate de pacienţi', relatează Peter Enticott. În timp ce voluntarii sănătoşi nu au simţit niciun efect, pacienţii autişti au declarat că au avut mai puţine probleme în relaţiile lor sociale. De asemenea, anxietatea lor s-a diminuat în mod semnificativ. 
 
'Acest studiu-pilot este foarte încurajator. Însă acum trebuie identificate mecanismele responsabile de aceste ameliorări clinice şi trebuie observat dacă ele persistă pe termen mai lung', precizează Stephane Billard. Cercetătorii australieni speră că noul studiu, pe care ei l-au început deja, va aduce răspunsuri la aceste întrebări.
 
În condiţiile în care tulburările de comportamente sociale sunt asociate mai multor maladii neurologice, studiul australian ar putea incita alte echipe să caute să exploreze beneficiile rTSM. Promiţătoare, tehnica ar urma încă să-şi demonstreze eficienţa, înainte de a intra în arsenalul terapeutic al psihiatrilor. 'Mai multe centre spitaliceşti din Franţa utilizează rTSM, însă exclusiv în cadru experimental', precizează Stephane Billard. Pentru moment, tehnica nu a fost validată de Înalta Autoritate pentru Sănătate din Franţa /HAS/ şi, prin urmare, nu poate deocamdată să fie prescrisă în cotidian.
 
Sursa: AGERPRES
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top