Scleroza multipla

Scleroza multiplă (SM) este o afecțiune cronică în care propriul sistem imunitar atacă teaca de protecție (mielina), care acoperă nervii. Deteriorarea mielinei perturbă comunicarea dintre creier și restul corpului. În cele din urmă, se produce o deteriorare a nervilor, proces care este în prezent ireversibil. 


Introducere

Semnele și simptomele variază foarte mult, în funcție de gradul de deteriorare și de  afectare a nervilor. Unele persoane cu SM severă își pot pierde total sau parțial capacitatea de a merge, în timp ce alți pacienți pot experimenta perioade lungi de remisiune ale bolii în timpul cărora nu mai dezvoltă alte simptome noi.

În momentul de față nu există un tratament care să vindece  total scleroza multiplă. Cu toate acestea, tratamentele pot scurta perioada de recuperare, modifică cursul bolii și ameliorează simptomele.

Simptome

Semnele și simptomele sclerozei multiple variază în funcție de localizarea fibrelor nervoase afectate. Aceste semne și simptome pot fi:
•    amorțeală sau slăbiciune în unul sau mai multe membre, ce apar, de obicei la un moment dat pe o parte a corpului sau la picioare și trunchi
•    pierderea parțială sau totală a vederii, de obicei, la un ochi, însoțită, de multe ori, de durere în timpul mișcării ochilor
•    vedere dublă sau estomparea vederii
•    apariția de furnicături sau dureri în anumite părți ale corpului
•    senzațiie de Glossary Link șoc electric care apare la anumite mișcări ale gâtului, mai ales la îndoirea gâtului înainte
•    tremur, lipsă de coordonare sau mers nesigur
•    tulburări de vorbire
•    oboseală
•    amețeli
•    probleme cu intestinul și vezica urinară.

Cele mai multe persoane care suferă de SM au o evoluție recurent-remisivă, cu apariția de noi simptome (recădere), care se pot dezvolta în câteva zile sau săptămâni, urmată , de obicei, de o îmbunătățire parțială sau totală ( Glossary Link remisie), care poate dura luni sau chiar ani. Creșteri mici ale temperaturii corporale pot agrava temporar semnele și simptomele de SM, dar acest tip de eveniment nu reprezintă o recidivă.

Aproximativ 60 la 70 la sută dintre persoanele cu Glossary Link scleroză dezvoltă în cele din urmă o progresie constantă a simptomelor, cu sau fără perioade de remisiune (secundar-progresivă). Înrăutățirea simptomelor include, de obicei, probleme cu mersul. Rata de progresie variază foarte mult în rândul persoanelor cu SM secundar progresivă.

Unele persoane cu SM experientează un debut progresiv și o evoluție constantă a semnelor și simptomelor fără recidive ( SM primar-progresivă).

Impact

SM poate afecta persoane de toate vârstele, mai ales de sex feminin.  Totuși este mult mai frecventă în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 20 și 50 de ani.

Oamenii de origine europeană prezintă mai multe șanse de a dezvolta scleroză multiplă, în comparație cu persoane de altă rasă.

Se poate moșteni de la părinți o susceptibilitate crescută de a avea SM.

Copiii cu scleroză multiplă moștenesc această boală mai des de la tată

Frecvența de îmbolnăvire crește proportional cu distanța față de Ecuator. Acest lucru a impus printre medici ideea că expunerea la lumina soarelui scade riscul de scleroză multiplă.

Cauze

Cauza sclerozei multiple nu este cunoscută. Este considerată a fi o boală autoimună, în care sistemul imunitar al organismului atacă propriile țesuturi. În SM, acest proces distruge mielina, substanţa care acoperă şi protejează fibrele nervoase din creier şi din măduva spinării.

Mielina poate fi comparată cu stratul izolator care înveleşte cablurile electrice. Atunci când mielina este deteriorată, mesajele, sub formă de impulsuri electrice, care călătoresc de-a lungul nervului, pot fi încetinite sau blocate.

Nu este clar de ce SM se dezvoltă la unele persoane și la altele nu. O combinație de factori, de la cei genetici la infecţii contractate în copilărie, pot contribui la apariţia bolii.


Diagnostic

Nu există teste specifice pentru diagnosticarea cu precizie a sclerozei multiple. Diagnosticul se bazează pe eliminarea altor afecțiunii care ar putea produce semne și simptome similare.

Medicul va dori să afle mai întâi istoricul medical, amănunțit, al pacientului, după care va efectua o examinare fizică. El poate recomanda ulterior efectuarea următoarelor analize :
• analize de sânge, pentru a se elimina eventuale boli  infecțioase sau inflamatorii cu simptome similare cu cele date de SM.
• puncţia lombară, în care un eșantion mic de lichid este eliminat din canalul spinal pentru analize de laborator. Acest eșantion poate pune în evidenţă anomalii ale celulelor albe din sânge sau anticorpi care sunt asociate cu SM. Puncţia poate, de asemenea, să excludă infecţiile virale şi alte afecţiuni cu simptome similare cu SM.
• RMN (imagistică prin rezonanţă magnetică nucleară), poate dezvălui anumite zone din creier sau măduva spinării afectate de scleroza multiplă. Pentru evidenţierea leziunilor care indică că boala se află într-o fază activă este posibil ca pacientului să i se administreze un colorant intravenos.
• potențial evocat. Acest test înregistrează semnalele electrice produse de sistemul nervos ca răspuns la stimuli. Un test de potențial evocat poate folosi stimuli vizuali sau stimuli electrici, de exemplu pacientului i se cere să privească la un model vizual în mișcare sau i se administrează impulsuri electrice scurte, care sunt aplicate la nervii de la nivelul picioarelor sau brațelor. Electrozii măsoară cât de rapid  circulă informațiile pe căile nervoase ale pacientului.

Tratament

Nu există un tratament pentru scleroza multiplă. Tratamentul, de obicei, se concentrează pe accelerarea recuperării după atacuri, încetinirea evoluţiei bolii și gestionarea simptomelor. Unii pacienţi au simptome destul de uşoare care nici nu necesită  tratament.

Tratamente pentru atacuri
• corticosteroizii, cum ar fi Glossary Link prednison oral și metilprednisolon intravenos, sunt prescrise pentru a reduce inflamaţia nervilor. Efectele secundare pot include insomnie, creșterea tensiunii arteriale, modificări ale dispoziţiei şi retenţia de lichide.
• schimbarea plasmei (plasmafereza), care constă din îndepărtarea unei  anumite părţi din plasma sângelui și separarea de celulele sanguine. Celulele din sânge sunt apoi amestecate cu o soluție de proteine ( Glossary Link albumină) și introduse înapoi în corpul pacientului. Schimbarea plasmei poate fi utilizată în cazul în care simptomele sunt severe și nu răspund la tratamentul cu steroizi.

Tratamente pentru a modifica evoluția afecțiunii
Nicio  terapie nu şi-a demonstrat eficienţa în ceea ce priveşte încetinirea evoluției SM primar-progresivă. Pentru SM recurent-remisivă, anumite medicamente pot reduce rata de recidivă, reducând rata de formare de noi leziuni, în special la debutul bolii.

Opțiunile includ:
• interferoni beta. Aceste medicamente, care sunt injectate sub piele sau în mușchi, pot reduce frecvența și severitatea recidivelor. Interferonii beta pot provoca reacții adverse, cum ar fi simptome asemănătoare gripei și reacții la locul de injectare. Se recomandă și monitorizarea frecventă a enzimelor hepatice.
• glatiramer acetat (Copaxone). Acest medicament poate ajuta la blocarea atacului sistemului imunitar asupra mielinei. Medicamentul trebuie injectat sub piele. Ca efect secundar amintim  iritarea pielii la locul de injectare.
• fumarat de dimetil (Tecfidera). Acest medicament administrat de două ori pe zi, pe cale orală poate reduce recidivele. Efectele secundare pot include înroșirea feței, diaree, greață și  reducerea numărului de celule albe din sânge.
• fingolimod (Gilenya). Acest medicament luat o dată pe zi, pe cale orală, reduce rata de recidivă. Reacțiile adverse includ tensiune arteriala ridicată, Glossary Link bradicardie în primele 6 ore după administrare și vedere încețoșată.
• teriflunomide (Aubagio). Administrat o dată pe zi poate reduce rata de recidivă. Poate provoca leziuni hepatice, căderea părului și alte efecte secundare. De asemenea, are efecte dăunătoare asupra dezvoltării fatului în timpul sarcinii.
• Natalizumab (Tysabri). Acest medicament este conceput pentru a bloca circulația de celule ale sistemului imunitar, potential dăunătoare din sânge, la creier și măduva spinării.Medicamentul crește riscul de Glossary Link infecție virală a creierului În general, se administrează persoanelor care au SM mai severe sau active, sau care nu raspund sau nu pot tolera alte tratamente.
• Mitoxantronă (Novantrone). Acest medicament imunosupresor poate fi dăunător pentru inimă și este asociat cu dezvoltare cancerului de sânge. Este de obicei folosită doar pentru a trata cazuri severe, avansate, de SM.

Tratamente pentru ameliorarea semnelor și simptomelor
• terapie fizică. Anumite exerciții de întindere și consolidare, utilizând o serie de dispozitive, pot fi învățate cu ajutorul unui terapeut fizic, putând face mai ușoare efectuarea sarcinilor de zi cu zi.
• medicamente pentru relaxarea musculaturii. Este posibil să apară o rigiditate dureroasă, incontrolabilă sau spasme musculare, mai ales la nivelul picioarelor. Relaxantele musculare, cum ar fi baclofen sau tizanidină pot ajuta.
• medicamente pentru reducerea oboselii.
• alte medicamente, care pot fi, de asemenea, prescrise pentru Glossary Link depresie, durere și probleme legate de controlul vezicii urinare sau al scaunului, care sunt asociate cu SM.


Alimentație/Stil de viațã

Pentru ameliorarea semnelor și simptomelor de SM, se recomandă următoarele:

Odihnă suficentă

Mișcare fizică. Dacă forma de SM este ușoară până la moderată,  exercițiile fizice regulate pot ajuta la îmbunătățirea forței și tonusului muscular, echilibrului și coordonării. Înotul sau alte exerciții în apă sunt unele dintre cele mai bune opțiuni. Alte tipuri de exerciții ușoare până la moderate, recomandate pentru SM includ mersul pe jos, stretching, aerobic cu impact redus, bicicleta staționară, yoga și Tai Chi.
 

Yoga reduce oboseala pacieților cu scleroză multiplă
 
Evitarea răcelilor. Simptomele de SM se pot agrava de multe ori, atunci când temperatura corpului crește.

Adoptarea unui regim alimentar echilibrat. Rezultatele unor studii, sugerează că o dietă săracă în grăsimi saturate, dar bogate în omega-3 acizi grași, cum ar fi cele găsite în uleiul de măsline și pește, poate fi benefică. De asemenea, studiile sugerează că vitamina D poate fi potențial benefică pentru SM.

Eliberarea de stres. Stresul poate declanșa sau agrava semnele si simptomele. Yoga, Tai Chi, masajul, meditația sau respirația profundă pot ajuta semnificativ.

Bibliografie

http://www.yourwellness.com/


 
 

Ultima modificareVineri, 03 Octombrie 2014 19:20
O să te intereseze și: « Meningita
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top