Cefaleea

cefalee 3Termenul de Glossary Link cefalee definește durerea prezentă la nivelul craniului, în extremitatea cefalică. Denumită generic durere de cap, ea este un simptom extrem de frecvent întâlnit. Poate fi consecința unei stări de oboseală și încordare psihică sau poate fi cauzată de o altă afecțiune medicală (sinuzită, Glossary Link meningită sau, mai grav, o Glossary Link tumoră cerebrală). Deseori  este însoțită de greață, vărsături, sensibilitate crescută la lumină sau zgomot, și uneori confuzie.

 

Introducere

cefalee 5Cefaleea apare datorită acțiunii unor stimuli nocivi asupra structurilor sensibile de la nivelul craniului, intracraniere și/ sau extracraniene, encefalul propriu-zis (substanța cerebrală) fiind lipsit de sensibilitate.  Această durere poate fi o durere surdă, ascuțită, trepidantă, constantă, ușoară sau intensă.
Deoarece tratamentul corect poate fi uneori dificil de stabilit, un sistem de clasificare ar putea ajuta medicii în identificarea diagnosticului specific unui anumit  tip de cefalee și ar permite abordarea unor opțiuni mai eficiente de tratament. Durerile de cap pot fi clasificate ca primare și secundare.
Cefaleea primară, datorată oboselii, stresului și tensiunii psihice, este cel mai frecvent tip de cefalee și de obicei se tratatează cu medicație analgezică. Migrena este tot o durere de cap de tip primar, dar cu manifestări mult mai intense. Acest tip de cefalee este denumit și cefalee psihogenă.
Dureri de cap secundare (simptomatice) sunt cele care se manifestă ca simptome ale altor afecțiuni medicale (de la afecțiuni dentare, sinuzită, Glossary Link otită, până la afecțiuni ce pot pune viața în pericol, cum ar encefalita, meningita, tumori cerebrale sau Glossary Link anevrism Glossary Link cerebral). Și cefaleele post-traumatice se încadrează în această categorie, inclusiv durerile de cap postcomoție.

În cele mai multe cazuri, durerea de cap și tulburările conexe ce o însoțesc nu reprezintă o problemă gravă de sănătate, dar manifestarea lor poate avea un impact important asupra calității vieții.

Simptome

Simptomele cele mai ușoare apar în cazul cefaleei psihogene, datorate stresului și surmenajului, și includ:
- dureri ce se manifestă ca o senzație de constrângere în jurul capului, cu presiune mai intensă la tâmple sau în zona frunții, manifestarea fiind de obicei bilaterală
- durerea poate varia în intensitate (de la ușor la moderat),permițând realizarea activităților cotidiene
- durerea nu este asociată cu greață, vărsături sau sensibilitate la lumina și zgomote
- durerea apare sporadic, dar la unele persoane se poate manifesta și zilnic.
cefalee 6

În cazul migrenei aceste simptome sunt mult agravate, migrena fiind caracterizată prin crize paroxistice de cefalee, precedate de tulburări psihice sau vizuale şi, uneori, de somnolenţă. Se consideră că afectează circa 8% din populaţie. Este mai frecventă la femei decât la bărbaţi şi apare mai ales la persoanele cu un fond de inflexibilitate şi de timiditate în copilărie, cu trăsături caracteriale de rigiditate, de irascibilitate şi de ambiţie în viaţa adultă. Astfel, simptomele ce apar în migrene includ:
- dureri intense, pulsatile, localizate doar la nivelul unei jumătăți a craniului
- tulburări digestive asociate (senzație de greață, vomă)
- sensibilitate crescută de lumină, zgomot, activitate fizică
- tulburări vizuale (încețoșarea vederii)
În mod caracteristic, migrena apare în episoade cu frecvență variabilă, ce pot dura între câteva ore și câteva zile. Migrena are tendința de a se croniciza în timp.

Impact

Cefaleea constituie un simptom extrem de frecvent întâlnit în practica medicală ambulatorie; într-o formă sau alta, cefaleea afectează 90% din populație. Durerile de cap apar mai frecvent în rândul femeilor decât al bărbaților.  Conform  Organizației Mondiale a Sănătății, 1 din 20 de persoane din lume suferă de cefalee psihogenă. Se estimează că în țările dezvoltate, 80% din femei și 67% dintre bărbați experimentează acest tip de durere de cap.

Cauze

Cefaleea se produce prin acțiunea unor stimuli nocivi asupra structurilor sensibile de la nivelul craniului. Tensiunea psihică poate determina contracția mușchilor cefei, durerea ce apare iradiind în întreg capul. Stresul psihic, perioadele îndelungate de muncă fizică sau de concentrare în fața calculatorului pot fi factori ce permit declanșarea episoadelor de cefalee psihogenă.  Cefaleea migrenoasă se consideră a fi de natura vasculară. Iniţial se produce o vasoconstricţie arterială cerebrală, meningiană şi extracraniană ce provoacă tulburarile vizuale, urmată de dilatarea vaselor craniene şi în special a arterei carotide externe.

În cazul cefaleelor simptomatice putem vorbi de o clasificare a afecțiunilor organice ce provoacă cefaleea, funcție de  procesele care au loc:
- Intracraniene - expansive: tumori, abcese, meningită, hemoragii
- Neexpansive - migrena, cefaleea histaminică, modificări ale tensiunii lichidului cefalorahidian
- Extracraniene - cu origine la nivelul calotei craniene (vasculară, otică, nazală, oculară) sau la nivelul coloanei cervicale
- Cauzate de boli generale (insuficiență cardiacă, boli renale, Glossary Link hipertensiune arterială, unele afecțiuni gastrointestinale și hepatobiliare, dischinezii biliare, Glossary Link constipație cronică, etc)
- Cefaleea postraumatică - post comațională

Diagnostic

cefalee 9Printr-un examen atent, clinic și paraclinic, medicul își propune să precizeze diagnosticul cefaleei și, în primul rând, să recunoască o cefalee simptomatică ce ține de o boală gravă ce pune în pericol viața bolnavului și necesită un tratament urgent. Pentru stabilirea diagnosticului sunt importante anamneza, examenul fizic și examenele de laborator.

Anamneza permite precizarea unor caracteristici ce pot defini tipul de cefalee, și anume:
- calitatea durerii, care uneori poate fi profundă, ca o senzație de presiune, alteori superficială, ca o arsură
- intensitatea durerii, un element mai greu de precizat deoarece intervine un coeficient de subiectivitate în aprecierea intensității durerii, ce depinde de starea psihică a pacienților. Totuși, o durere care împiedică pacientul să adoarmă sau îl trezește din somn este posibil sa fie provocată de o afecțiune organică.
- durata și evoluția în timp a cefaleei, cu cât durerea s-a manifestat timp mai îndelungat, cu atât este mai puțin probabil să fie determinată de o leziune organică, gravă. Astfel, cefaleea psihogenă poate dura mai multe luni sau chiar ani; migrena evoluează în accese scurte, ce survin la intervale de timp variabile, între episoade nemanifestându-se nicio suferință. Cefaleea datorată hipertensiunii arteriale apare dis-de-dimineața, iar migrena debutează tot dimineața, dar după deșteptare; cefaleea histaminică se produce noaptea, trezind bolnavul din somn, la aceeași oră.
- condițiile de apariție sau factorii ce agravează sau ameliorează cefaleea pot fi doar uneori precizați. În unele cazuri pot fi stabiliți anumiti factori declanșatori (factori digestivi, alimentari, climatici, sezonieri, situații conflictuale, surmenaj, oboseală) sau factori ce ușurează durerea (aerul liber, altitudinea, unele medicamente).

Examenele paraclinice sunt folosite pentru orientarea în stabilirea diagnosticului, principalele examene de laborator recomandate fiind:
- hemoleucograma și V.S.H.;
- examen sumar de urină, Glossary Link uree, acid uric, creatinina;
- examene radiografice: radiografia de Glossary Link craniu (față și profil), radiografia sinusurilor feței, a coloanei cervicale, a plămânilor, eventual a vezicii biliare și a colonului;
- examenul fundului de ochi și a lichidului cefalorahidian;
- teste de imagistică computerizată la nivelul craniului (CT și RMN).

Tratament

cefalee 4Deși, de regulă, nu pun viața în pericol, durerile de cap pot face activitățile de zi cu zi mult mai dificil de realizat.  Tratamentele uzuale recomandate sunt cele pentru controlul durerii. Cei mai mulți oameni  folosesc analgezice uzuale, fără prescripție medicală, pentru a-și controla durerile de cap. Acestea includ acetaminofenul (paracetamolul), ibuprofenul sau aspirina. Durerile de cap recurente ar trebui să fie un semnal de alarmă în vederea programării unei consultații la medicul de familie pentru depistarea eventualelor boli ce provoacă recidiva acestui simptom. În cazul durerilor simptomatice principalul tratament îl constituie tratarea afecțiunii de bază.

 

cefalee 2Ca măsuri terapeutice utile amintim psihoterapia și managementul eficient al stresului cotidian, masajul mușchilor cefei și al scalpului, aplicarea de căldură locală, băi calde generale, repausul intelectual și psihic.

Tratamente alternative
Fitoterapie:  levanțică, mușețel, dedițel, iasomie, mentă, cimbrișor, sunătoare, păducel, valeriană
Apiterapie: miere de albine, oțet de mere cu miere (inhalații)
Tratament balneoclimateric în stațiunile: Borsec, Tușnad, Govora, Felix, Voineasa
Remedii naturiste: Glossary Link cataplasmele din făină de muștar aplicate la Glossary Link ceafă, frunte și tălpi

Alimentație/Stil de viață

Câteva recomandări pentru menținerea unui regim de viață echilibrat ce ar permite înlăturarea factorilor declanșatori ai episoadelor de cefalee psihogenă:
cefalee 8• Evitarea surmenajului, a stărilor de oboseală îndelungată, a “nopților nedormite” prin integrarea unui stil de viață și de muncă echilibrat
• Abordarea unui regim alimentat complet și usor, ce exclude alimentele grase (carne de porc sau vânat, mezeluri, conserve), brânzeturile fermentate, ciocolata și unele condimente
• Reducerea consumul de alcool, cafea și tutun
• Psihoterapie - aplicarea unor metode de control al stresului cotidian, evitarea emoțiilor puternice și realizarea tehnicilor de Glossary Link relaxare
• Practicarea unor tehnici de acupunctură și presopunctură pentru ameliorarea durerilor și înlăturarea cauzelor declanșatoare
• Exerciții fizice ușoare și plimbări în aer liber
• Respectarea unui program de odihnă și relaxare
• Evitarea administrării medicației antidepresive

Bibliografie

Elemente practice de diagnostic și tratament - Henry Brained, Sheldon Margen, Milton J. Chatton

Diagnosticul și tratamentul bolilor interne, vol. I - dr. Ștefan Șuțeanu în colaborare cu E. Proca, I. Stamatoiu, A. Dimitrescu

Bioterapie - Virgil Geiculescu

www.medicinenet.com

 

 

 

 

 

 

Ultima modificareSâmbătă, 21 Septembrie 2013 13:47
O să te intereseze și: « Boala Parkinson Epilepsia »
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top