 În primele 24-48 de ore regimul alimentar trebuie
alcătuit doar din lichide:
-ceaiuri neîndulcite (sau îndulcite cu zaharină ori foarte puțin zahăr) de
mentă, mușețel, sunătoare, etc.;
-zeamă de orez;
-supe de morcovi sau zarzavat strecurate și normal sărate.
Cantitatea de lichide
administrată trebuie să ajungă la 2-3 litri/zi în vederea refacerii pierderilor
de apă.
Treptat regimul se lărgește
cu supe de carne, supe de zarzavat paserate, supă de orez pasată, brânză
proaspătă de vaci, carne slabă tocată (perișoare sau chiftele fierte în apă),
pâine albă prăjită sau veche de o zi, paste făinoase bine fierte, suc de
fructe.
Dacă evoluția este bună și
se înregistrează o normalizare a scaunelor, se adaugă legume fierte trecute
prin sită (cartofi, morcovi, spanac, dovlecei), apoi legume fierte nepaserate
și carne slabă fiartă.
Mai târziu se introduc
laptele (dacă nu există intoleranță la lapte) și ouăle. Laptele se servește
îndoit cu ceai sau fiert cu făinoase. Ouăle se folosesc inițial în preparate
dietetice (de exemplu budinci) și mai târziu sub formă de ouă fierte moi.
După câteva zile până la o
săptămână se trece la o alimentație normală în care regimul alimentar se
alcătuiește după dorința și mai ales după toleranța bolnavului. Se vor evita
totuși pentru perioade variabile de timp dulciurile în exces, laptele simplu,
alimentele bogate în celuloză (mazărea, varza, fasolea, ridichile, castraveții)
precum și fructele crude.
Sursa: gastroenetrologia.ro
Acest articol a fost citit de 641 ori.
|
