 Scleroza multiplă reprezintă cea mai frecventă afecliune neurologică invalidantă a adultului tânăr. În ciuda faptului că în prezent cunoștiințele referitoare la evoluția acestui proces patologic evoluează rapid și că este unanim recunoscut rolul sistemului imunitar în patogenia acestei afecțiuni, cauza primară a bolii rămâne necunoscută.
SM este o afecțiune a sistemului nervos central (SNC), care include creierul, măduva spinării și nervii optici. În general este diagnosticată la pacienți cu vârste tinere, 20-40 de ani, de două ori mai frecventă la femei comparativ cu bărbații. Incidența variază între 5 si 30/100.000 locuitori, cu o creștere în zonele temperate, industrializate.
Manifestări clinice: Cele mai frecvente simptome includ dificultăți de mers, tulburări de micțiune, disfuncție sexuală, tremurături ale membrelor, parestezii, paralizii, tulburări de vedere, oboseală extremă. În mod obișnuit, debutul afecțiunii se caracterizează prin pusee - unul sau două într-un an - pacientul revenindu-și complet (evoluție recurent remisivă). Pe masură ce boala progresează, recuperarea după aceste pusee nu mai este completă și se înregistrează o acumulare a dizabilităților. Evoluția bolii este imprevizibilă, și fiecare persoană afectată de această maladie are propria simptomatologie și evoluție.
Simptomele SM sunt determinate de demielinizările și pierderile axonale ce au loc la nivelul SNC.
Diagnosticul se stabilește prin prezența unor deficite neurologice care nu se pot explica printr-o leziune cu un anumit sediu. Evoluția în timp a manifestărilor cu puseuri și perioade de remisiune, dar totuși cu o evoluție cronică progresivă. Laborator: în LCR se evidențiază pleiocitoză ușoară cu mononucleare, numărul de celule sub 40/microlitru, IgG monoclonale formate în SNC, bandă oligoclonală în focalizare izoelectrică în 95%, potențial evocat prelungit în nevrita cronică de nerv optic. CT și RMN evidențiază zone (plăci) de demielinizare.
Tratament: nu este posibilă vindecarea. Se fac recomandări generale ca: somn prelungit, alimentație bună, se interzic băuturile alcoolice și fumatul, eventual medicație imunosupresivă.
Prognostic: la 5 ani și la 20 de ani după debutul bolii, 70% din bolnavi și respectiv 35%, încă își pot exercita activitatea profesională, 20% din pacienți fiind deja decedați.
Acest articol a fost citit de 3691 ori.
|
|
