Fibromul uterin

Fibromul uterin este o Glossary Link tumoră benignă a uterului, în general, asimptomatică. Datorită dimensiunii sau amplasării sale, ea poate provoca presiune la nivelul organele pelviene adiacente, dureri și frecvente sângerări intermenstruale. Uneori fibroamele uterine pot declanșa complicatii importante, cum ar fi infertilitatea sau probleme în timpul sarcinii (naștere prematură, Glossary Link avort spontan).   

Introducere

Fibroamele uterin sunt tumori benigne ce se dezvoltă în uter sau pe suprafața lui. Ele cresc în timp și  variază în dimensiune considerabil. Unele pot fi de mărimea unui bob de mazăre, în timp ce altele pot atinge mărimea unui pepene. Cauza fibromului uterin nu este cunoscută.  Cu toate acestea, dezvoltarea lui este corelată cu nivelul de estrogen din organismul femeii.  Atât timp cât o femeie cu fibrom uterin are lunar ciclu menstrual, fibromul va continua să crească lent.

Fibroamele sunt adesea descrise funcție de poziția lor în uter. Ele sunt formate din aceleași fibre musculare netede ca și peretele uterin (miometrul), dar care sunt mult mai dense decât miometrul normal.  Principalele tipuri de fibroame sunt:
• Fibroamele miometrale - cel mai frecvent tip de fibrom, se dezvoltă în peretele muscular al uterului
• Fibromul subseroase - fibroame care se dezvolta în afara uterin, în pelvis și pot deveni foarte mari
• Fibroamele submucoase - ele apar în mucoasa peretelui uterin și se dezvoltă în interiorul cavității uterine.

În unele cazuri, fibroamele  subseroase sau submucoase sunt atașate de uter printr-un penducul, o porțiune îngustă de țesut.  Acestea fibroame sunt cunoscute și sub numele de fibroame pedunculate.

Simptome

Majoritatea femeilor cu fibrom uterin nu sunt conștiente de această afecțiune, deoarece nu prezintă simptome.  Numai una din trei femei, afectate de fibrom, experimentează unele simptome.

Simptomele frecvente de fibrom uterin sunt:
• Sângerări între perioadele menstruale
• Menstre abundente, cu cheaguri de sânge
• Cicluri menstruale dureroase și de lunga durată ( Glossary Link hipermenoree)
• Urinare frecventă și Glossary Link constipație
• Crampe sau dureri abdominale
• Senzație de plenitudine sau presiune în zona abdomenului inferior
• Durere sau disconfort în timpul actului sexual.

Sângerări uterine anormale sunt cel mai frecvent simptom de un fibrom.  Atunci când tumorile se dezvoltă aproape de mucoasa uterină sau interferează cu fluxul de sânge ce irigă mucoasa, acestea pot provoca scurgeri menstruale abundente, dureroase, prelungite sau apariția de mici sângerări între ciclurile menstruale.  În cazul femeile cu hemoragii puternice se poate manifesta o Glossary Link anemie cauzată de deficitul de fier.
De asemenea, fibroamele pot provoca o serie de simptome datorate dimensiunilor sau poziției lor in raport cu alte organe pelvine învecinate. Astfel, pot să apară dureri severe, localizate, presiuni asupra vezicii urinare sau a rectului, conducând la urinări frecvente sau procese de Glossary Link defecare dificile sau dureroase.
Fibroame uterine nu influențeaza ovulația, dar unele studii sugerează ca acestea pot afecta fertilitatea și pot provoca unele probleme în timpul sarcinii (naștere premature, avort spontan).  În special fibroamele submucoase, care deformează cavitatea uterină, sunt cele mai frecvent asociate cu scăderea fertilității.  Uneori, fibroamele sunt cauzatoare de avorturi spontane recurente.  Dacă acestea fibroame nu sunt eliminate, pentru femeile afectate, există o dificultate în a păstra sarcinile.

Impact

Fibromul uterin este o boală extrem de frecventă.  Dacă în perioada fertilă, una din cinci femei poate dezvolta un fibrom uterin, la menopauză, cel puțin jumătate din femeile de peste 50 de ani au un risc crescut de fibromatoza uterină.   Această afecțiune este rar întâlnită la femeile sub 20 de ani. Femeile din rasa afro-americană sunt mai susceptibile de a dezvolta fibroame decât femeile caucaziene.
De asemenea, persoanele supraponderale, cu nivel crescut de estrogen în organism, prezintă un risc crescut. La  femeile care au născut mai mulți copii riscul de fibromatoză uterină scade proporțional cu numărul de copii născuți.

Cauze

Nu se cunosc cauzele exacte ce determină dezvoltarea acestor tumori. Anomalii genetice, modificări ale hormonilor de creștere (proteine ce influențează viteza și gradul de proliferarea celulelor), anomalii ale sistemului vascular  sau răspunsul organismului la leziuni ale țesutului uterin, toate pot fi suspectate ca joacă un rol în dezvoltarea de fibroame.

Factori de risc pentru aceste tumori benigne uterine:
- Istoricul familial
- Rasa  - Femeile de origine africană au de doua ori mai multe șanse de a dezvolta fibroame decât femeile din alte rase
- Vârsta - 30-40 ani este vârsta cea mai frecventă la care apar fibroame uterine; fibroamele nu au fost observate la fetele care nu au ajuns la pubertate , iar adolescentele dezvoltă rareori fibroame
- Sarcina și contraceptivele orale - reduc probabilitatea de apariție a acestor tumori.

Alți factori pe care cercetătorii i-au asociat cu un risc crescut de apariție a fibroame includ: prima Glossary Link menstruație (menarhă) înainte de vârsta de 10, consumul de alcool (în special bere), infecții uterine și presiunea arterială crescută ( Glossary Link hipertensiune arterială).
Nivelul hormonului de estrogen din organism stimulează creșterea în dimensiune a fibroamelor.  Astfel, în timpul primului trimestru de sarcină, aproximativ o treime din fibroame se vor mări, urmând a se micșora apoi după naștere.  În general, fibroamele tind să se micșoreze după menopauză , dar în perioada post-menopauză terapia hormonală poate provoca reapariția simptomelor caracteristice.
Aceste tumori sunt destul de frecvente și apar la aproximativ 70% - 80% din femeile de peste 50 de ani.  Dar, deoarece, de cele mai multe ori, fibromul uterin nu provoacă simptome sau manifestări clinice, multe dintre femeile cu această afecțiune nu sunt conștiente de prezența fibromului uterin.

Cauze psihoemoționale

Cauza afecțiunilor din sfera genitală (fibrom uterin, Glossary Link chist ovarian, infecții genitale, etc.) o reprezintă existența unor tensiuni, frustrări, neîmpliniri legate de această zonă.  Iar aceste tulburări din sfera genitală sunt în principal generate de relația de cuplu, cu bărbatul iubit, care poate fi soț, iubit, amant, prieten etc. Însă putem vorbi de neîmpliniri într-un sens mai larg, legate de sfera interacțiunilor de tip bilateral, social, familial, de parteneriat. Deci nu este vorba doar de planul erotic, sexual ci de întregul anasamblu de relații stabilite de pe poziții (care ar trebui să fie) egale.

Diagnostic

În cazul în care medicul suspectează un fibrom, se va efectua un examen ginecologic pentru a căuta semne evidente. Deseori, deoarece de multe ori nu provoacă niciun simptom, fibroamele sunt descoperite numai în timpul examenelor ginecologice de rutină (vaginale) sau examenelor efectuate pentru alte afecțiuni.

Tumorile de fibrom uterin sunt diagnosticate printr-un examen pelvin și cel mai frecvent prin ecografie.  De regulă, examenul pelvin poate sesiza unele modificări ale formei uterului, prezența unei formațiuni de țesut, dar confirmarea diagnosticului de fibrom uterin și diferențierea de alte afecțiuni, cum ar fi tumorile ovariene, se realizează cu ajutor examenului ecografic. Ecografia se poate face abdominal, dar și transvaginal.

Și examenele RMN și CT pot realiza diagnosticarea fibroamelor, dar metoda de diagnostic cu ultrasunete este cea mai simplă, mai ieftină și mai bună tehnică pentru vizualizarea imagistică a zonei pelvine.  Uneori, atunci când medicul încearcă să afle dacă fibromul s-a dezvoltat în cavitatea uterină (cavitatea endometrială), este recomandata histerosalpingograma (HSG).  În timpul acestui procedeu, se realizează o examinarea ecografică după ce în prealabil un fluid de contrast a fost injectat în uter prin colul uterin.  Acest fluid este vizualizat în cavitatea endometrială și poate evidenția existența unor creșteri de țesuturi pe mucoasa uterină, cum ar fi fibroamele submucoase.
Uneori, o Glossary Link biopsie endometrială (biopsie a mucoasei uterine) poate fi necesară pentru a exclude neoplasmul uterin.

Tratament

Dacă simptomele sunt minore și nu afectează activitățile cotidiene, aceste tumori beninge nu necesită un tratament special, ci doar o supraveghere atentă a modificărilor ce pot apărea în timp. După menopauză există tendința ca aceste fibroame să se micșoreze și să dispară complet.

În cazul în care simptomele sunt intense și este nevoie de tratament, medicul poate recomanda mai multe opțiuni, care includ intervenții chirurgicale sau administrarea de medicamente care să amelioreze simptomele prezente. Tratamentul adoptat depinde de mai mulți factori: vârsta pacientei, severitatea simptomelor, tipul de fibrom, o eventuală sarcină, dorința de a avea copii în viitor, etc.  

 Tratamentul medicamentos poate include:
• Anticoncepționalele (contraceptivele orale), pentru a controla simptomele menstruațiilor dificile
• Dispozitivele intrauterine (DIU) care eliberează hormoni de progesteron ce opresc sângerarile și previn îngroșarea mucoasei uterine
• Suplimente de fier pentru a preveni sau trata anemia datorată sângerărilor abundente
• Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofen sau acid mefenamic, ce reduc secreția hormonului de prostaglandină, hormon ce influențează apariția menstrelor abundente
• Pe termen scurt, injecțiile cu hormoni pot contribui la micșorarea dimensiunii fibroamelor.

Intervențiile chirurgicale pot fi luate în considerare dacă simptomele sunt deosebit de grave și tratamentul medicamentos a fost ineficient. Aceste intervenții pot fi:


Histerectomie
Histerectomia este o procedură chirurgicală ce elimină uterul, fiind cel mai eficient mod de a preveni refacerea fibroamelor.  Ea poate fi recomandată dacă există fibroame mari sau sângerări severe, în condițiile în care femeia nu mai dorește să aibă alți copii. Efectele secundare ale unei histerectomii pot include menopauza precoce și o reducere a libidoului.

Miomectomie
Miomectomia este o procedură prin care se elimină doar fibroamele din peretele uterului.  Aceasta poate fi considerată o alternativă la histerectomie, în special pentru femeile care încă mai doresc să aibă copii. Cu toate acestea, o miomectomie nu este potrivită pentru orice tip de fibrom.  Realizarea ei este condiționată de unele caracteristici, cum ar fi dimensiunea, numărul și poziția fibroamelor. Miomectomiile sunt, în general, un tratament eficient pentru fibroame, deși există riscul ca acestea să se reface și să fie nevoie de o nouă intervenție chirurgicală.

Proceduri non-chirurgicale
Embolizarea arterelor uterine (EAU) este o procedură alternativă pentru histerectomie sau miomectomie, în vederea tratării fibroamelor. Ea poate fi recomandată femeilor cu fibroame de dimensiuni mari. Aceasta implică blocarea vaselor de sânge ce alimentează fibroamele, determinând micșoarea acestora.
Ablația endometrială este o procedură relativ minoră, care implică eliminarea mucoasei uterine.  Este utilizată în principal pentru a reduce sângerările abundente la femeile cu fibroame și se recomandă în tratarea fibroame mici, prezente în mucoasa uterină.

Rezecția histeroscopică de fibrom este o procedură ce folosește un telescop subțire numit histeroscop și unele instrumente chirurgicale mici ce permit eliminarea fibroamelor.  Procedura se realizează prin Glossary Link vagin, deci nu este nevoie de incizii.  Ea poate fi utilizată pentru a elimina fibroame mici, situate în interiorul uterului (fibroame submucoase) și este recomandată femeilor care doresc să aibă copii în viitor.

De asemenea, intervenția chirurgicală este necesară în cazul în care există o suspiciune de malignitate a tumorii respective.

Tratamente alternative
Fitoterapie. Se recomandă administrarea următoarelor plante medicinale: salvia,crețișoară, zmeur, lemn dulce, bătrâniș, traista ciobanului, coada calului, urzică moartă albă
Gemoterapie: extract din muguri de coacăz negru, extract din muguri de arin alb, extract din mlădițe de merișor, extract din mlădițe de zmeur, extract din mlădițe de sequoia, extract din mlădițe de mur.


Bibliografie

www.medicine.net
www.nhs.uk
www.medline.com



 

 

Ultima modificareDuminică, 02 Februarie 2014 20:09

Pe aceeasi tema

2 comentarii

  • PREDA  RAMONA LUCRETIA
    PREDA RAMONA LUCRETIA Miercuri, 19 Februarie 2014 06:31 Link

    am fost operata de histerectomie totala am 34 de zile de la operatie sotul meu vrea sa stie daca ma afecteaza cu ceva la contactul sexual imi ieste tare frica sa nu simta ceva nu am curajul sa ii spun k miau scos tot credeti k isi va da seama mentionez inca nu mi sau topit firele doresc un raspuns acum deoarece el nu este acasa acum AM UITAT SA MENTIONEZ AM DOAR 34 DE ANI

  • bolovotencu iusnie
    bolovotencu iusnie Marți, 11 Februarie 2014 06:58 Link

    Mie imi curge din san colastru dece

Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top