Depresia

Depresia este o tulburare psihică frecventă care determină oamenii să experimenteze stări de Glossary Link anxietate şi neputinţă, pierderea interesului sau a plăcerii pentru lucruri altă dată plăcute, sentimente de vinovaţie sau de scăderea încrederii în sine, tulburări de somn sau de apetit, capacitate de concentrare redusă. 


Introducere

Depresia este diferită de senzația nefericire sau tristeţe.  Acestea sunt sentimente pe care toată lumea le simte la un moment dat.  O persoană care suferă de Glossary Link depresie va experimenta stări intense de anxietate, lipsă de speranţă, negativitate și neputință, sentimente care persistă săptămâni sau luni de zile.
Depresia poate afecta pe oricine, indiferent de statut social sau vârstă.  Mulți oameni de success, celebri, care par să aibă totul, se confruntă cu această problemă.   Unele persoane încă mai cred că depresia nu este o afecţiune medicală, ci doar o stare de slăbiciune de moment. Depresia chiar este o boală reală, cu simptome clare, pentru care există tratamente medicamentoase, cei mai mulţi oameni recuperându-se în totalitate.
Este important să solicitaţi ajutor de la un medic specialist în momentul în care există suspiciunea unui diagnostic de depresie. Din nefericire, majoritatea persoanelor ce suferă de depresie întârzie să ceară acest ajutor.


Tipuri de depresie
Există mai multe tipuri de depresie, dintre care unele sunt enumerate mai jos.

Depresia ușoară  
Această depresie este descrisă ca având un efect negativ limitat asupra vieții de zi cu zi.  De exemplu, este posibil să aveți dificultăți de concentrare la locul de muncă sau să experimentaţi pierderea interesului pentru anumite lucrurile care vă bucurau.

Depresia majoră
Depresia majoră interferează puternic cu viaţa cotidiană a unui individ - mâncarea, ritmul de odihnă sau integrarea în diverse activități sociale.  Unele persoane pot experimenta un singur episod de depresie, dar, de cele mai multe ori, aceste episoase se repetă.

Tulburarea bipolară
În cazul tulburărilor bipolare modificările de dispoziţie pot fi extreme, de la stări în care pacientul se simte extrem de entuziast şi pozitiv, la sentimente de disperare completă, letargie şi pierderea dorinţei de a trăi.

Depresie post-natală
Este normal ca la câteva zile după ce au născut, multe dintre femei să experimenteze sentimente de anxietate şi lipsă de încredere, dar care, de regulă, dispar după primele săptămâni de la naştere. Putem vorbi de depresia post-natală atunci când femeia, care se simte complet copleşită şi în imposibilitate de a face faţă noi situaţii în care se află, se confruntă cu atacuri de panică, insomnii, sentimente negative faţă de nou-nascut  sau frica intensă de a nu muri. Depresie post-natală afectează una din zece mame și, de obicei, debutează la două-trei săptămâni după naştere.

Tulburare afectivă sezonieră
Acestă tulburare depresivă este asociată cu începutul iernii, venirea frigului şi scăderea numărului de ore cu lumină natural; ea se mai numeşte şi depresie de iarnă. Are un Glossary Link caracter sezonier şi poate dura până primăvara, când durata zilei se măreşte. Se manifestă prin stări anxioase, deprimare şi poate afecta somnul şi alimentaţia.


Simptome

Simptomele de depresie pot fi complexe și variază foarte mult de la persoană la persoană.  Ele pot persista timp de săptămâni sau luni, se pot agrava şi ajung să afecteaze activitatea de la locul de muncă, relaţiile sociale și viața de familie. Dacă aveți frecvent simptomele prezentate mai jos, timp de mai mult de două săptămâni, ar trebui să cereţi ajutor de la medicul de familie.
 Simptomele psihologice includ:
• frecvente stări de tristețe
• senzație de neputinţă, sentimente de neajutorare și disperare.  
• pierderea încrederii în sine
• sentimente foarte puternice de vinovaţie sau inutilitate
• stări de nervozitate şi de intoleranţă faţă de ceilalţi  
• dificultăţi de concentrare
• pierderea interesului faţă de lucruri altă dată plăcute, dificultatea de a lua decizii
• pierderea bucuriei de a trăi
• senzație permanentă de anxietate sau îngrijorare
• dorinţa de auto-vătămare sau sinucidere

 Simptomele fizice includ:
• stări de oboseală şi lipsa de energie
• mişcări lente, voce stinsă
• scăderi sau creşteri bruşte de apetit sau greutate
Glossary Link constipație
• dureri inexplicabile
• pierderea libidoului
• modificări ale ciclului menstrual la femei
• tulburări de somn, insomnii

 Simptomele sociale includ:
• inadaptare la locul de muncă sau şcoală
• neintegrare în activităţi sociale
• evitarea contactului cu prietenii şi neglijarea pasiunilor
• dificultăți în viața de familie
Depresia se poate instala treptat, astfel încât poată fi dificil de observat când ceva nu este în regulă.  Mulți oameni continuă să încerce să facă față sentimentelor şi stărilor ce apar, fără să realizeze că sunt bolnavi.  De obicei, un prieten sau un membru de familie le poate sugera să consulte un medic pentru modificările de dispoziţie cu care se confruntă.

Impact

Tulburarea depresivă majoră este una dintre cele mai frecvente tulburări mentale din lume.  În fiecare an, aproximativ 6,7% dintre adulţi experiementează un episode de tulburare depresivă majoră.  Femeile prezintă cu 70% mai multe şanse decât barbaţii de a experimenta stari depresive în timpul vieţii lor.  Vârsta medie de debut este de 32 de ani.  Doar 3,3% din persoanele cu vârste între 13 şi 18 ani s-au confruntat cu tulburări depresive grave.

Cauze

Nu există o singură cauză pentru instalarea depresiei.  Pentru unii cauza poate fi un eveniment supărător sau stresant, cum ar fi: pierderea unei persoane dragi, divorț, boală, concediere, îngrijorare privind asigurarea nevoilor financiare, etc. De cele mai multe ori aceste cauze se combină şi duc la apariţia stărilor de anxietate şi neputinţă, de tristeţe, neajutoare şi disperare. Se vorbeşte  despre o "spirală descendentă" de evenimente care conduce la depresie.  De asemenea, unele studii au sugerat că există şanse mai mari să devenim depresivi pe măsura ce înaintam în vârstă, datorită bolilor şi evenimentelor personale cu care ne confruntam. Depresia se poate manifesta mai frecvent la persoanele cu situații sociale și economice dificile.

Cauze pentru declansarea stărilor depresive:

Evenimente stresante. Cei mai mulţi oameni au nevoie de timp pentru a trece peste un eveniment care le-a afectat viaţa personală, cum ar fi un Glossary Link deces sau destrămarea unei relaţii. În acele momente exista un risc mai mare de a manifesta stări de anxietate şi nefericire, de a refuza contactul cu prietenii sau familia, etc.

Afecţiuni cronice.  Bolile cardiovasculare, coronariene, diferite tipuri de Glossary Link cancer sau alte afecţiuni medicale care pun viaţa în pericol pot afecta şi starea emoţională a pacienţilor. Stările neputinţă şi inutilitate, pierderea bucuriei de a trăi pot fi sentimente ce apar frecvent la persoanele ce suferă de boli cronice. De asemenea, este recunoscut ca un traumatism cranian sever poate declanșa modificări ale dispoziției și probleme emoţionale. În unele cazuri aceste traumatisme pot afecta glanda pituitară, responsabila cu producerea hormonilor tiroidieni. Hipotiroidismul poate cauza oboseală extremă şi pierderea interesului pentru relaţiile sociale.

Personalitatea. Anumite trăsături de personalitate, cum ar fi un spirit autocritic excesiv sau lipsa de încredere în sine, pot creşte riscul de manifestare a depresiei. Şi factorii genetici sau experienţele traumatizante din copilărie pot influenţa declanşarea stărilor depresive de-a lungul vieţii.

Nasterea unui copil. Perioada de după sarcină poate fi dificilă pentru unele femei. Schimbările hormonale și fizice, precum și noile responsabilităţii legate de copilul Glossary Link nou-născut pot duce la depresie post-natală.

Singurătatea. Lipsa unor relaţii de familie şi a prietenilor permit sentimentelor de singurătate, tristeţe, inutilitate să copleşească unele persoane singure.
 Consumul de alcoolul şi drogurile pot fi o cauza pentru instalarea progresivă a stărilor depresive.

Diagnostic

Dacă stările depresive nu se ameliorează şi se manifestă pe parcursul întregii zile, daca afectează relaţiile de la locul de muncă şi viaţa de familie, dacă persista timp de mai mult de două săptămâni, atunci este necesar să solicitaţi o consultaţie de la medicul de familie. Abordarea unui tratament în faza timpurie a bolii poate permite tratarea rapidă a bolii.

Nu exista analize sau teste fizice pentru stabilirea diagnosticului de depresie, deși medicul poate recomanda efectuarea unor analiza de urină şi sânge pentru a exclude alte afecţiuni ce au simptome similare (cum ar fi hipotiroidismul). Principalul mod prin care medicul de familie poate decide un astfel de diagnostic este de a solicita răspunsuri la întrebări privind starea generală de sănătate, cauzele care au determinat apariţia stărilor depresive, modul în care acestea afectează psihicul şi fizicul pacientului. În stările depresive grave medicul de familie vă poate recomanda consultarea unui medic specialist Glossary Link psihiatru. Examinarea completă, medicală şi psihiatrică, este de mare importanţă în stabilirea diagnosticului. Discuţia dintre medic şi pacient trebuie să se realizeaze într-un mediu confortabil şi liniştit, fără zgomot sau întreruperi. Medicul va urmări să-i arate pacientului interesul pentru suferinţele cu care se confruntă, cauzele care le-ar putea determina şi modul in care îl influenţeaza fizic şi psihic pe acesta. Un examen psihologic complet necesită şi interogarea membrilor apropiaţi ai familiei (soţ/soţie, părinţi în cazul unui pacient tânăr).

Tratament

Tratamentul pentru depresie implică, de obicei, o combinație între tratament medicamentos şi psihoterapie. Opţiunea de tratament recomandată de medic este stabilită funcţie de gravitate bolii.

Depresia uşoară
Stările depresive uşoare sunt monitorizate permanent de medicul de familie pentru a se observa modul de acţiune şi frecvenţa de manifestare. Pentru tratarea acestor tipuri de depresie se recomandă efectuarea de exerciţii fizice, fiind dovedit faptul că mişcarea fizică susţinută influenţeaza stările emoţionale şi poate ameliora depresia. De asemenea, poate fi de ajutor un grup de susţinere format din persoane cu aceleaşi probleme, un prieten sau o rudă, cărora le puteţi împărtăşi sentimentele şi stările emoţionale prin care treceţi.

Depresia moderată
Dacă observaţi că stările uşoare de depresie nu se ameliorează, ci devind mai pregnante, şi putem vorbi de o depresie moderată, tratamentul recomandat de medic poate include şi psihoterapie. Exista două modalităţi de psihoterapie în tratamentul depresiei: prin consilierea (terapia interpersonală) sau prin terapia cognitiv comportamentală. Un medic specialist vă poate ajuta în acordarea acestor tipuri de terapii. Terapia cognitiv comportamentală ajuta pacientul să-şi urmărească gândurile şi stările emoţionale, precum şi modul în care acestea acţioneaza asupra fizicul şi psihicului. El este indrumat să-şi controleze gândurile, să depaşească stările emoţionale negative, să găsească soluţii la situaţii care par de nedepăşit, să interpreteze mediu și interacțiuni cu alte persoane într-un mod pozitiv și realist.

Depresia severă
În cazurile de depresie severă, cand stările de anxietate şi tristeţe se pot agrava ajungând la atacuri de panică, evitarea totală a contactelor sociale, pierderea dorinţei de a trăi, dorinţa de auto-vatamare sau de sinucidere, medicul specialist va impune necesitatea unui tratament medicamentos cu antidepresive. Aceste medicamente conţin substante ce ameliorează simptomele de depresie, dar nu vindecă boala. Aceste tratamente medicamentoase sunt combinate cu diverse terapii comportamentale şi consiliere psihologica. Dacă depresia este foarte severă este posibilitatea internării în clinici şi spitale specializate, unde pacientul este urmărit de o echipa formată din medici psihiatri, psihologi şi terapeuţi.
Tratamentul cu antidepresive trebuie montorizat de către medicul de familie, pentru a se urmări efectele acestora. Poate exista necesitatea înlocuirii medicamentului cu un alt antidepresiv, în situaţia în care nu se înregistrează efectele terapeutice doritr. Tratamentele sunt de lunga durată, şi, de regulă, trebuie continuate şi după ce simptomele s-au ameliorat. Nu creează dependenţă, dar trebuie avută in vedere posibilitatea apariţiei efectelor de Glossary Link sevraj atunci când se întrerupe brusc administrarea tratamentului.
Antidepresive din noua generaţie fac parte din clasa de medicamente numite inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) şi ajuta prin creşterea nivelului de serotonina din creier, substanţa chimică responsabilă cu “buna dispoziţie”.  Dintre antidepresive de ultima generaţie (SSRI) amintim citalopram, paroxetina, fluoxetina. Efectele secundare pot include greaţă, dureri de cap şli uscăciunea gurii. De regula, aceste medicamente nu sunt recomandate copiilor cu vârsta sub 18 ani.
Antidepresive de generaţie mai veche sunt din grupa antidepresivele triciclice (impramina, amitriptilina), cu efect asupra serotoninei, dar şi noradrenalinei din creier. Efectele secundare sunt prezente şi la acest tip de medicamente: uscăciunea gurii, vedere înceţoşată, constipaţie, probleme urinare, stări de confuzie şi somnolenţă excesivă. Aceste efectele secundare se ameliorează de obicei după 7-10 zile.
Tratamentul cu antidepresive nu trebuie înterrupt brusc, deoarece apar efecte de sevraj ce se manifestă prin: tulburări digestive, anxietate, stări de ameţeală, simptome asemănătoare gripei, etc. La unele dintre medicamente (paroxetina) aceste efecte pot fi foarte intense.

Alte tratamente
Fitoterapie
Pentru depresiile usoare şi moderate sunt recomandate tratamentele cu următoarele plante: talpa gâştii, odolean, levanţică, sunătoare. Este recunoscut faptul ca sunătoarea (Hypericum perforatum) este o plantă cu efecte terapeutice importante în tratamentul stărilor depresive. Acţiunea ei sedativă poate ameliora stările de anxietate şi tristeţe, si poate fi utilizată în tratarea depresiilor uşoare şi moderate. Trebuie avut în vederea că asocierea sunatoarei cu tratamente anticonvulsivante, anticoagulante sau anticoncepţionale poate avea efecte nedorite.
 Tratament cu șocuri electrice
 Uneori, terapia cu electroşocuri (ECT) poate fi recomandată în cazuri de depresie severă, când tratamentele cu antidepresive nu au avut eficienţă. Efectul terapeutic al acestor electroşocuri este pregnant în primele sesiuni de administrare, ulterior se constată ca acest efect benefic scade după câteva luni. Unele persoane se pot confrunta cu anumite efecte secundare neplăcute: dureri de cap, greaţă, dureri musculare, probeleme de memorie.
 Tratamentul cu litiu
Medicul poate recomanda asocierea la tratamentul cu antidepresive şi a unui tratamentu cu litiu. Există doua tipuri de litiu administrat: carbonat de litiu şi litiu citrat, ambele fiind eficiente. Trebuie monitorizat prin analize de sânge nivelul litiu, deoarece creşterea acestuia peste un anumit nivel induce efecte toxice la nivelul organismului. De asemenea, în timpul tratamentul cu litiu trebuie evitat consumul de sare.



Alimentație/Stil de viațã

Există câteva aspecte foarte importante în controlul stărilor depresive, în vederea menţinerii unor stări de spirit pozitive şi evitarea sentimentelor de tristeţe şi neputinţă:
- Neîntreruperea administrării tratamentului prescris, chiar dacă simpotmele s-au ameliorat foarte mult. Întreruperea brusca a tratamentului va genera o recidivă a stărilor depresive. De asemenea, solicitaţi ajutorul medicului sau farmacistului dacă doriţi să asociaţi antidepresivele cu alte medicamente, terapii naturiste sau chiar suplimente nutritive. Acestea pot interacţiona medicamentos cu antidepresivele determinând aparitia unor efecte nedorite.
- Asigurarea unui stil de viaţă sănătos. Se ştie că activitatea fizică zilnică (exerciţii fizice, mersul pe bicicleta, plimbări uşoare) reduce stresul şi anxietatea, stimulează eliberarea de endorfine şi îmbunătăţeşte încrederea în sine. Exerciţiile fizice pot fi la fel de eficiente ca şi antidepresivele în reducerea simptomelor de depresie.
- Abordarea unei alimentaţii echilibrate poate influenţa major starea de spirit. Exista alimente care stimulează producţia de serotonină, “hormonul fericirii”, fără efecte adverse:
 • ciocolata este cel mai puternic antidepresiv alimentar
 • spanacul  conţine fier, zinc, magneziu, calciu şi antioxidanţi
 • bananele, carnea de curcan, dovleacul şi laptele conţin un aminoacid, triptofan, care se transformă, la nivelul sistemului nervos, în serotonină
 • ardeiul iute conţine capsacina, substanţă ce determină în organism eliberarea de endorfine
 
• alimentele bogate în carbohidrati pot creşte concentraţia de triptofan din organism (cartofii, mazărea, fasolea, soia, orez, pâine).


Bibliografie

www.nhs.uk
www.mentalhealth.org.uk
www.nimh.nih.gov


 




 

Ultima modificareVineri, 01 August 2014 20:14
O să te intereseze și: « ADHD Tulburarea bipolară »
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top