Mintea adolescentului actual: un univers greu de înțeles dar ușor de interpretat greșit

Adolescenții de astăzi au un nou model educativ:viața de grup. Caută valoarea și frumusețea nu în conflictualitate ci înpropriul psihic și propriul corp. Se întâlnesc pentru a fi, nu pentru a face, iarîntre băieți și fete aplică egalitatea de șanse. Psihiatrul Gustavo PietropolliCharmet
aprofundează aceste aspecte la 'Festivalul Minții', desfășurat laSarzana /oraș în Liguria, provincia Spezia, nord-vestul Italiei/, în intervalul31 august-2 septembrie.
Actuala generație de adolescenți este tăcută. Nu se aude zgomotul utopiilor eiși nici nu ajunge la urechile adulților urletul de protest și nici contestareaîmpotriva a toate. Cronica de scandal se obstinează să vâneze episoade izolatecare implică grupuri de adolescenți ce comit acțiuni violente, dar efortul de ageneraliza semnificația nu este credibil. Între timp se înmulțesc cercetările.Generațiile precedente de adolescenți nu au fost ascultate atât de mult. Cutoate acestea, ceea ce se întâmplă efectiv în lumea adolescenților nu este ușorde înțeles, iar opacitatea ei facilitează denigrarea din partea lumiiadulților.
O 'sondă' de explorare ce ar putea contribui la iluminarea noului mod de astrăbate adolescența de către această generație poate fi aceea de a examinarelația lor cu creativitatea și distructivitatea. Abandonarea iluziilor șimarilor privilegii ale copilăriei actuale nu este ușoară. Adolescenții trebuiesă facă un efort deosebit pentru a crea noi relații care să garanteze succesulrăsunător obținut în familie, în calitate de copii. În același timp, trebuie săexercite o anumită violență asupra lor înșiși și asupra lumii familiare pentrua reuși să transforme copilul-fiu în adolescent-subiect social și sexuat. Încontextul actual, procesul de despărțire de copilărie nu mai are conotațiilecontestării și conflictului între generații, nici în familie, nici la școală șinici în stradă. Conviețuirea pașnică între adulți și tineri se prelungește întimp, iar familia devine 'lungă', cu alte cuvinte capabilă să îi păstreze pecopiii pîna peste 30 de ani. Nu luptând împotriva autorității tatălui sauanxiozității mamei își cuceresc adolescenții sentimentul propriei valori.'Conflictul oedipian', așa cum îl defineau odată psihanaliștii, anticipând opercepție socială extinsă, s-a atenuat mult. Adolescenții de astăzi nu cred căpentru a-și cuceri propria libertate și identitate trebuie 'să ucizi simbolictatăl' și să te pui la adăpost de mângâierile mamei, mergând să se culce însacul de dormit în mansardă.
Actuala generație de adolescenți a crescut în interiorul unui model educativcare îi determină să caute în propria minte și în propriul corp valoarea șifrumusețea, și nu în conflictul social sau familial. În societatea'narcisismului', 'fluidă' și globalizată, adolescenții sesizează că nimicnu împiedică încercarea de a pune construirea autonomă și creatoare proprie încentrul propriului interes și al efortului de a crește. Acest lucru favorizeazăascensiunea unei puternice vocații de exprimare și comunicative, ce are dreptfinalitate căutarea propriei identități 'autentice' și 'profunde'.
Deoarece este vorba de a face să apară din profunzimea propriei minți adevăratadorință, proiectul autentic, iubirea sinceră, opțiunea personală, adolescențiirecurg la canale de exprimare adesea diferite de cuvânt. Cântă la instrumentemuzicale, pictează ziduri, dansează în grup, petrec un timp nelimitat încomunicarea virtuală fără corp, fără pudoare și iluzorie, produc imagini și letransmit locuitorilor Terrei de-a lungul autostrăzilor informatice, scriujurnale secrete, construiesc bloguri. Pe scurt, încearcă să exprime un conținutpersonal folosind cele mai variate canale de comunicație.
Finalitatea este însă narcisistă, nu relațională. În grup și în comunitate secaută pe ei înșiși, nu relația. Încearcă să devină faimoși și vizibili înscopul de a înțelege cât valorează și cine sunt cu adevărat. Acest lucru îți dădreptul să presupui că Narcis l-a înlocuit în mare măsură pe Oedip și căactualii adolescenți cultivă mai mult furmusețea propriei persoane decâtcucerirea puterii și destituirea dictatorilor.
Din acest motiv, comportamentele lor distructive sunt mai puțin zgomotoase șivizibile. Survin preponderent în mintea lor și în interiorul relațiilor de grupși de cuplu. În mintea lor, instituțiile adulților sunt doborâte de denigrareanarcisistă și sfârșesc eliminate de un val de plictiseală de negestionat.Vechea școală, politica, organizarea socială nu suscită patimi. Adesea adolescențiicască, dar nu sunt furioși, sunt plictisiți. Viața de grup este foarte diferităde cea a generațiilor trecute. Se întâlnesc pentru a fi, nu pentru a face.Relațiile de cuplu s-au schimbat: băieții și fetele au revizuit radicalcontractul care îi unește. Aceasta este prima generație care aplică radicalșansele egale. Aceasta înseamnă că amplul repertoriu de tradiții, mituri șiritualuri al generațiilor precedente a fost distrus tacit de actuala generațiede adolescenți. Par că nu au nimic nou de propus. În realitate, este posibil săfi transformat lumea lor cu mult mai mult decât au reușit să o facă foartezgomotoasele generații precedente, mai ales cea a părinților lor, care se laudăatât că au făcut atât de multe revoluții.
Fiecare generație de adolescenți își creează propriile mituri și valori șiîncearcă să distrugă ceea ce reprezintă un obstacol în calea realizăriipropriilor noi obiective. Această generație, aceasta și datorită noilortehnologii și posibilități de comunicare la distanță, pare orientată spreextinderea și legitimizarea valorii 'Sinelui' prin intense activități deexprimare. Aceasta înseamnă o activitate radicală de redefinire a importanțeivalorilor și instituțiilor care dominau frontul generației precedente.
Adulții care interacționează cu noii adolescenți rămân adesea nesiguri privindvaloarea etică a acțiunii lor. Părinți și profesori nu sunt încă obișnuiți săîmpărtășească importanța narcisismului în creșterea persoanei. Acest lucru facesă fie complexe relațiile educative: adulților li se pare că o anumită doză deetică mazochistă este inevitabilă. Noii adolescenți sunt de părere însă că sunteducați să creadă că realizarea adevăratului 'sine' este principala chestiuneetică și că o falsă supunere ar însemna a nu asculta de mama și de tata.ROMPRES
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top