SfaturiMedicale.ro - Revolta microorganismelor

Revolta microorganismelor

Agresiunea permanentă asupra ecosistemului provoacă un fel de revoluţie bacteriană. Această ”rebeliune a microorganismelor" face ca agenţii infecţioşi să dezvolte rezistenţe faţă de antibioticele şi medicamentele disponibile în patologii tradiţionale precum tuberculoza sau malaria şi altele mai grave , precum meningita sau infecţiile contractate în spitale. Este tot mai greu să fie combătute, iar în cazul tuberculozei XDR, nici măcar nu mai este posibilă vindecarea: mortalitatea a atins sută la sută din cazurile provocate de aceste tulpini devenite ultrarezistente, notează ziarul El Mundo. Schimbările climatice, încălzirea planetei, migraţiile, globalizarea şi distrugerea rezervelor naturale contribuie la apariţia de noi infecţii bacteriene sau virale care devin tot mai virulente. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) există în prezent 40 de noi boli infecţioase. În ultimii cinci ani s-au produs 1.100 de focare infecţioase în lume.
Alterarea ecosistemelor are o incidenţă deosebită asupra bolilor infecţioase, catalogate drept patologii "ecologice, amplu dependente de schimbările ambientale", asigură César Nombela, de la Universitatea Complutense din Madrid. Exemplele acestei dependenţe sunt multiple: legionela, virusul Nilului occidental (West Nile Virus), sau al gripei aviare sunt câteva din bolile infecţioase care au apărut, sau reapărut, în ultimii ani. Sistemele microbiene asigură menţinerea vieţii planetei, spune Fernando Baquero, de la spitalul Universitar Ramón y Cajal din Madrid, motiv pentru care pot deveni un excelent senzor pentru detectarea alterărilor ecologice. Fără bacterii, explică el, viaţa omului nu ar fi posibilă, având în vedere că sunt sistemele microbiene "cele care asigură ciclurile de nitrogen, oxigen şi carbon".
Oamenii au ditrus ecosistemele şi au eliberat microorganismele, viruşii şi bacteriile din zonele necunoscute. ”Suntem, singurii responsabili", susţine Julian Davies, de la Universitatea British Columbia, din Vancouver (Canada). De exemplu, în ultimii 50 de ani industria farmaceutică a produs milioane de tone de antibiotice, biocide sau bactericide. "S-a eliberat această cantitate dăunătoare de compuşi în mediul înconjurător dar nu avem idee ce impact au aceste elemente asupra populaţiei bacteriene. Este posibil să fi perturbat mediul microbian, ceea ce este îngrijorător; natura are echilibrul său iar noi l-am alterat”, spune el.
Introducerea de substanţe toxice pentru combaterea microbilor a forţat evoluţia lor spre forme mai rezistente la medicamentele disponibile. "Şi nu vorbim doar de antibiotice, ci şi de mulţi alţi agenţi prezenţi în poluarea chimică care sunt toxice pentru orice organism viu şi, prin urmare, şi pentru microorganisme care sunt forţate la acest proces evolutiv", explică Julian Davies. Specialiştii în boli infecţioase sunt preocupaţi. ”Asistăm la tulpini atât de rezistenţi la antibiotice că stârnesc teamă. Există bacterii rezistente până la 15 antibiotice. Ce-i de făcut la o îmbolnăvire cu un astfel de virus?” se întreabă Sara Soto, de la spitalul Clinic din Barcelona. În raportul său din 2007, OMS avertizează că ”propagarea rezistenţei faţă de antibiotice ameninţă grav progresele înregistrate în multe domenii ale luptei împotriva bolilor infecţioase; mai concret a tuberculozei farmaco-rezistentă (tuberculoza XDR). Rezistenţa faţă de medicamente se manifesta şi în cazul boilor diareice; infecţiile nosocomiale, infecţiile cu transmitere sexuală, infecţiile căilor respiratorii, malaria, meningita şi chiar infecţia cu HIV".
Potrivit lui Jules Davies, ”oamenii de ştiinţă ştiu că microorganismele întotdeauna câştigă”. Fiinţele umane sunt de relativ puţin timp pe Terra, de doar câteva milioane. ”Am aterizat”, spune el, ”pe o planetă populată de microbi. Ei au venit primii şi vor rămâne în continuare”. Şi este convins că atunci când oamenii îşi vor încheia existenţa pe pământ, microorganismele vor supravieţui. ”Trebuie să învăţăm să vieţuim alături de bacterii şi să înţelegem că unele dintre ele generează boli, dar că marea lor majoritate, nu numai că nu le provoacă, dar sunt şi foarte importante pentru existenţa vieţii pe Pământ". De aceea mizează pe învăţarea utilizării microbilor. "O putem face. Mediul microbian este o lume uimitoare pe care continuăm să nu o înţelegem, mai ales cea a miilor de bacterii care sunt prezente în organismul nostru". /Rompres/

Acest articol a fost citit de 677 ori.

Comenteaza articolul

Nume:
Titlu:
Comentariu:
Cod:*

Fii primul care comenteaza articolul

[ Inapoi ]

Lentile de contact