Bronșiectazia

Bronșiectazia este definită ca dilatația ireversibilă a bronhiilor și suprainfectarea acestora. Afecțiunea se manifestă prin tuse cronică cu expectoraţie abundentă, Glossary Link spută purulentă care se stratifică și Glossary Link hemoptizie. Tratamentul implica antibioterapie și drenajul secrețiilor purulente.


Introducere

Bronşiectazia este o dilatare a bronhiilor de mărime mijlocie, cu distrugerea elementelor elastice şi musculare ale peretelui bronşic. Ea poate fi provocată de infecţii pulmonare (de exemplu, Glossary Link pneumonie, tuse convulsivă sau Glossary Link tuberculoză) sau de obstrucţie bronşică (datorată tumorilor, corpilor străini sau compresiunii extrinseci). Bronşiectazia este de obicei asociată cu atelectazie şi cu defecte congenitale la copii (chisturi pulmonare, absenţa sinusurilor frontale). Cum infecţia şi obstrucţia bronşică nu produc cu regularitate bronşiectazii evidente, s-a presupus că la geneza acestora ar interveni şi unii factori intrinseci necunoscuţi. La 50 - 60% dintre bolnavi, anamneza arată că debutul s-a produs după o afecţiune pulmonară unică (de obicei, în copilărie). Glossary Link Sinuzita este întîlnită la majoritatea bolnavilor, dar legătura ei cu afecţiunea bronşică nu este încă bine cunoscută.



Simptome

Simptomele reprezintă rezultatul tulburărilor funcţionale bronşice (pierderea elasticităţii şi a funcţiei ciliare) şi al stazei, datorită căreia în segmentele dilatate se acumulează secreţii.
Debut bolii este insiduos, cu instalarea treptată a simptomelor de bronșiectazie sau poate fi Glossary Link acut de viroză respiratorie sau bronșită, urmate de tuse și Glossary Link expectorație persistentă.
În perioada de stare bronșiectzia se caracterizează prin
- Febră de Glossary Link supurație, alterarea stării generale, paliditate și degete hipocratice (20%)
- Tuse și expectorație mai frecventă dimineața
- Hemoptizie, izolată sau asociată cu bronhoree (expectorație abundentă) purulentă
- Glossary Link Astenie, transpirații nocturne, pierderi în greutate .

Tusea cronică şi expectoraţia sunt caracteristice. Bolnavul elimină cantităţi mari de spută, care se separă deseori în 3 straturi (sediment, lichid, spumă). Expectoraţia este mai abundentă la schimbarea poziţiei (care permite drenajul brusc al segmentelor bronşiectazice), ca de exemplu la coborârea din pat. Hemoptizia se întîlneşte în aproximativ 50% din cazuri; este gravă în 10-20%, dar este rareori fatală. Chiar şi în tuberculoză şi în neoplasmul bronşic, bronşiectazia secundară poate fi principala sursă a hemoptiziei. Pierderea în greutate, astenia,transpiraţia nocturnă şi febra constituie rezultatul infecţiei pulmonare cronice şi exacerbărilor ei acute. Distrugerea repetată de ţesut pulmonar, cu fibroză şi Glossary Link emfizem consecutiv, poate provoca insuficienţă pulmonară.

Ralurile bronşice percepute la nivelul lobilor inferiori reprezintă semnul fizic cel mai important; diagnosticul de bronşiectazie nu este sigur, dacă ralurile lipsesc permanent. Ele pot fi puse mai frecvent în evidenţă, dacă bolnavul este examinat înainte şi după drenaj postural cu tuse (poziţie cu capul în jos). În cazurile în care afecţiunea durează de multă vreme şi a determinat distrugere de ţesut pulmonar, poate să apară refracţia peretelui toracic, diminuarea excursiilor toracice şi deplasarea mediastinului de partea cea mai afectată. În cursul episoadelor de infecţie acută apar diferite semne clinice de pneumonie.

Impact

Supurațiile bronhopulmonare predominăla sexul masculin (80%) și la grupa de vârstămedie (35-45 ani).

Cauze

După cauzele care le-au derminat, bronșiectaziilor pot fi congenitale sau dobândite.

Bronșiectaziile congenitale se întâlnesc cel mai frecvent la copii și sunt asociate cu alte anomalii organice, cardiace (defect septal atrial sau ventricular), Glossary Link sindrom Kartagenar (dilatații bronșice, situs inversus și sinuzită), luxație congenitalăde sold, etc.

Bronșiectaziile dobândite, predomină la adulți, apar datorită infecției și stenozei bronșice. Infecțiile bronșice repetate determină alterarea țesutului musculo-elastic din peretele bronșic și provoacă dilatarea repetată a acestuia. Stenozele bronșice pot avea cauze diverse: corpi străini, bronholitiază, tumori beninge și maligne, adenopatii traheobronșice, aspirații ale secrețiilor purulente (rino-sinuzite, amigdaliene, bucodentare, etc).

Atât bronșiectaziile congenitale, cât și cele dobândite, încep să se manifeste după suprainfectarea acestora cu floră microbiană, deci infecțiile repetate joacă rolul principal în apariția și cronicizarea bronșiectaziilor.


Diagnostic

Diagnosticul se bazează pe examenul fizic, istoricul medical, analize si teste suplimentare.

Examenul fizic.Ralurile bronşice percepute la nivelul lobilor inferiori reprezintă semnul fizic cel mai important; diagnosticul de bronşiectazie nu este sigur, dacă ralurile lipsesc permanent. Ele pot fi puse mai frecvent în evidenţă, dacă bolnavul este examinat înainte şi după drenaj postural cu tuse (poziţie cu capul în jos). În cazurile în care afecţiunea durează de multă vreme şi a determinat distrugerea ţesutului pulmonar, poate să apară refracţia peretelui toracic şi deplasarea mediastinului de partea cea mai afectată. În cursul episoadelor de infecţie acută pot să apară diferite semne clinice de pneumonie.

Examenul radiologic.Radiografiile pulmonare standard sunt indicate din timp în timp. Accentuarea desenului pulmonar la baze, asociată cu zone multiple de luminozitate, constituie argumente puternice în favoarea diagnosticului. De asemenea, pot exista opacităţi de inflamaţie cronică.

Bronhografia este instilarea selectivă a unei substanţe de contrast iodate în arborele bronşic. Bronhografia, precedată de Glossary Link bronhoscopie, precizează localizarea și forma dilatațiilor bronșice, fiind o metodă de stabilire a diagnosticului de certitudine. Examenul bronhografic este contraindicat în cursul infecţiilor acute.

Bronhoscopia. Desi bronhoscopia nu permite vizualizarea zonelor bronşiectazice, ea poate pune în evidenţă obstrucţia bronşică drept mecanism de producere, poate permite identificarea segmentelor pulmonare din care provine sputa.

Examenul sputei constată apariția florei microbiene variate, polinucleară neutrofile, absența fibrelor elastice și a bacilului Koch.

 

 

Tratament

Tratamentul vizează suprimarea infecției și eliminarea secreției bronșice. Tratamentul include:

Antibioterapie
Antibioterapia reduce sputa, tusea şi celelalte simptome în special în cursul episoadelor acute, dar aceste ameliorări pot fi trecătoare şi de aceea este mai bine să se folosească antibioticele intermitent, la apariţia exacerbărilor. Vor fi administrate antibiotice și chimioterapice cu spectru larg (ampicilina, tetraciclina sau cloramfenicol) sau antibioticul indicat de antibiogramă, general sau local (prin instilații endobronșice cu ajutorul sondei, timp de 7-14 zile). Antibioticele sub formă de aerosoli (penicilină, streptomicină) sunt mai puţin eficiente decît cele administrate oral sau cele injectabile.

Evacuarea bronhiilor
Drenajul postural reprezintă cea mai eficace masură de ameliorare a bronșiectaziei. Pacientul va fi așezat în poziția care permite drenajul maximal (de obicei culcat cu fața în jos de-a latul patului, sprijinit cu brațele îndoite pe o pernă pe podea) și va păstra această poziție timp de 10-15 minute, 2-4 ori/zi. Primul drenaj va fi realizat dimineața la trezire, ultimul seara, înainte de culcare. Eliminare secreției bronșice poate fi realizată prin Glossary Link bronhoaspirație, urmată de introducerea locală de antibiotice, la 3-7 zile.
Dacă nu se poate practica chirurgia de exereză şi bolnavul elimină o cantitate mare de spută, traheostomia permanentă şi fistula traheală pot asigura un drenaj mai bun, permiţând aspiraţii frecvente pe sondă.
Cand tratamentul este eficient curba febrilă și a expectorației scad concomitent (persistența febrei și scăderea cantitativă a sputei poate fi un indiciu de retenție bronșică sau apariție a  unei complicații supurative)

Tratametul chirurgical (segmentectomie sau lobectomie) este indicată în bronșiectazii rezistente la tratamentul medical corect efectuat, în formele localizate sau cu hemoptizie masivă.
Rezecţia pulmonară este aplicată la bolnavii tineri, cu o bună stare generală, la care s-au produs repetate puseuri, sau la bolnavii cu vârsta până la 60 de ani, cu simptome grave (în special, cu hemoptizii repetate), dacă afecţiunea este predominant unilaterală, condiţie în care, în mod obişnuit, intervenţia nu este riscantă. În stadiul actual al chirurgiei, se poate practica rezecţia unor leziuni bilaterale destul de întinse, dacă sunt localizate. Consecinţele suprimării incomplete a bronşiectaziilor sunt defavorabile.

Complicații
Infecțiile repetate, localizate pe segmente pulmonare cu drenaj dificil duc la supurație cronică, insuficiență pulmonară precum și la alte complicatii, precum abcesul pulmonar, pleurezia purulentă, amiloidoza, fibroxa pulmonară și cordul pulmonar Glossary Link cronic. Prognosticul este ameliorat de tratementele moderne și este mai bun în bronșiectaziile localizate față de cele difuze și în bronșiectaziile situate în lobul superior decât în lobul inferior (datorită drenajului mai eficient).

Alimentație/Stil de viațã

Tratarea cu atenţie a infecţiilor căilor aeriene superioare este deosebit de importantă pentru prevenirea infecţiei bronşice. Mulţi bolnavi cu bronşiectazie suferă de infecţii cronice ale căilor respiratorii superioare, care provoacă infectarea descendentă a bronhiilor. Infecţiile superioare trebuie tratate ori de cîte ori este posibil. Deşi schimbarea climatului nu vindecă boala, totuşi deseori un climat cald şi uscat este favorabil, mai ales în măsura în care tinde să reducă incidenţa infecţiilor căilor aeriene superioare. Se va evita atmosfera încărcată cu praf şi fum. Bolnavii cu forme grave ale bolii vor păstra un repaus adecvat la pat. Picioarele patului vor fi ridicate cu 10-15 cm. Alimentația raţională şi starea generală bună sunt, de asemenea, foarte importante. Fumatul va fi interzis.


Bibliografie

www.medicinenet.com
www.nhs.uk
Henry Brainerd, Sheldon Margen, Milton J. Chatton, Elemente practice de diagnostic și tratament, Editura Medicală
Leonard D. Domnișoru, Compendiu de medicină internă, Editura Științifică

 

 

 

 

Ultima modificareDuminică, 01 Decembrie 2013 12:38
O să te intereseze și: « Pleurezia Tuberculoza pulmonară »
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top