Astmul bronșic

astm 0Astmul bronșic, boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii inferioare, se caracterizează prin respirație dificilă, crize repetate de tuse și respirație șuierătoare, însoțite de expectorația secrețiilor mucoase și senzație de constricție toracică. Principalii factorii care favorizează declanșarea astmului bronșic sunt factorii alergenii și infecțiile respiratorii. Astmul nu se vindecă dar poate fi controlat, persoanele afectate putând duce o viață normală.

 

Introducere

astm 2Astmul bronșic rezultă din inflamarea căilor respiratorii asociată cu contracția musculaturii bronșice. Secreția crescută de mucus reduce și mai mult cantitatea de aer ce poate trece prin bronhiile inflamate, putând provoca apariția unei crize de Glossary Link astm. Aceste manifestări duc adesea la o suită de simptome, cum ar fi: respirație îngreunată, crize de tuse cu Glossary Link expectorație de Glossary Link spută mucoasă, whezzing (respirație șuieratoare) și senzație de apăsare toracică. O Glossary Link criză de astm poate dura de la câteva minute până la câteva zile, ieșirea din criză este datorată ,de cele mai multe ori, medicației de urgență. Simptomele astmului pot fi declanșate de expunerea la factori alergeni - de interior ( acarieni, mucegai, păr de animale) sau de exterior (polen, fungi, fum de țigară, gaze, pulberi)-, de efort fizic intens, stres, emoții sau infecții respiratorii.

Simptome

Simptomele de astm apar atunci când căile respiratorii devin inflamate și se îngustează. Aceste simptome variază de la o persoană la alta și se pot agrava în timpul unei alte afecțiuni respiratorii, cum ar fi gripa sau viroza. De asemenea, simptomele astmatice la aceeași persoană pot varia de la o criză la alta. Pot exista perioade lungi de timp fără niciun simptom sau doar crize de astm ocazionale. Dar pot fi și perioade când acestea se manifestă în fiecare zi, ori doar pe timp de noapte, sau numai după efort fizic. Apariția acestor manifestari constituie un semnal de alarmă care semnalează necesitatea unei programări la medicul de familie pentru consultație și analize.

Simptome frecvente de astm

astm 5Tuse persistentă - unul dintre cele mai comune simptome de astm, tusea poate fi uscată sau umedă (cu expectorație de mucus) și se poate agrava pe timp de noapte sau după efort fizic intens.

Wheezing - este un șuierat care apare de obicei la expir, el fiind produs de aerului ce trece cu greutate prin căile respiratorii îngustate. Respirația șuierătoare este, de asemenea, unul dintre simptomele astmatice cele mai frecvente, însă prezența ei poate fi semnalată și în bolile pulmonare obstructive cronice (BPOC) sau în Glossary Link pneumonie .

Dificultăți de respirație - Datorită bronhiilor inflamate și îngustate respirația este îngreunată. Secreția de mucus din bronhii poate înrăutăți și mai mult procesul respirator. Manifestarea acestui simptom poate cauza apariția unor sentimente de Glossary Link anxietate, ce pot face respirația și mai dificilă.

Senzație de apăsare toracică - Pe măsura ce mușchii din jurul bronhiilor se contractă, este posibil să apară o senzație de apăsare în piept, senzație ce îngreunează respirația și provoacă anxietate persoanei afectate.

Alte simptome de astm: stare de oboseală - datorată în special lipsei de oxigen din plămâni; evazarea nărilor în timpul respirației - apare cel mai frecvent la copii și sugari; stări de anxietate - ce pot fi atât simptome cât și factori declanșatori pentru o criză de astm.

Criza de astm

Criza de astm are un aspect caracteristic. Persoana afectată se lupta cu o lipsă acută de aer, așezându-se în poziţie şezândă pentru a-și ușura respirația. Respirația devine șuierătoare, expiraţia făcându-se vădit cu mare greutate. Şuieratul poate fi foarte puternic şi de obicei acoperă celelalte semne pulmonare. La persoanele tinere, şuieratul caracteristic dispare sau se reduce considerabil curând după adminstrarea tratamentului de criză. Între crize, pacientul se poate simți foarte bine. Este necesară solicitatea asistenței medicale de urgențe în cazul în care, după aplicarea tratamentul de urgență, simpotmele nu se ameliorează sau apar și alte simptome, cum ar fi:

  • Albăstrirea buzelor sau a feței
  • Respirația se realizează cu dificultate extremă
  • Dificultăți de vorbire sau de mers pe jos
  • Stare de confuzie mentală
  • Anxietatea extremă cauzată de dificultățile respiratorii
  • Febră
  • Dureri în piept
  • Creșterea pulsului cardiac

La copii predomină tusea nocturnă, tusea şi wheezing-ul la efort şi răcelile repetate, iar crizele tipice de wheezing sunt mai puţin frecvente. Simptomele nazale (mîncărimi, congestii, secreţie apoasă abundentă) pot preceda crizele de respiraţie şuierătoare.

Impact

Predispoziţia familială, expunerea la factorii nocivi din mediul ambiant şi stimulii psihogeni, trebuie toţi luaţi în considerare cînd se apreciază posibilitatea aparitiei unor crize de astm în cazul persoanelor alergice. Jumătate dintre persoanele cu manifestări alergice semnalează prezența unor antecedente familiale de Glossary Link alergie ( Glossary Link rinită, astm, Glossary Link eczemă, Glossary Link urticarie). 75% dintre copiii cu 2 rude alergice vor fi alergici.

1 milion de români suferă de astm bronşic

Cauze

În funcție de cauzele declanșatoare putem clasifica astmul bronșic în mai multe tipuri:

astm 3Astmul Glossary Link alergic (astm extrinsec) - Cele mai multe manifestări alergice ale aparatului respirator sunt provocate de alergenii inhalaţi, în primul rînd polenul (mai ales cel din familia gramineelor sălbatice), părul animalelor de companie, mucegai şi praful de casă. Alți factorii declanșatori (suprasolicitarea psihică, infecţiile, tulburările endocrine) pot precipita apariţia simptomelor, dereglând echilibrul dintre persoana alergic şi mediul lui alergenic. În aceste condiţii se produce o reacţia antigen-anticorp, care determină apariţia rapidă a unor modificări reversibile: creşterea permeabilităţii capilare, creşterea secreţiei de mucus, spasmul muşchilor netezi şi creşterea numărului de eozinofile în ţesuturi, secreţii şi în sîngele periferic. Astmul alergic se instalează de obicei înainte de vârstă de 20 ani.

Astmul non-alergic (astm intrinsec) - Sindromul astmatic apare şi în absenţa unei alergii nete. Acest tip de astm poate fi declanșat de substanțele iritante din aer, care nu sunt legate de alergii - fumul de țigară, aerul poluat, deodorante cameră, produse de curățare de uz casnic și parfumuri. Și hipersensibilitatea la germeni microbieni poate fi o cauză a manifestării acestui Glossary Link sindrom asmatic. Debutul are loc adesea într-o perioadă mai târzie a vieţii. Astmul poate apărea şi ca un aspect al unei boli generale, cum este poliarterita nodoasă.

Astmul indus de efort - Acest tip de astm se manifestă prin dificultăți de respirație și tuse ce apar în timpul sau după o activitate fizică intensă. El poate aparea la persoanele care nu sunt predispuse la crize de astm clasic, declanșate de factori alergeni.

Astmul nocturn - În cazul acestui tip de astm, simptome se agravează în timpul nopții. Cei care suferă de astm nocturn pot experimenta simptomele și în orice moment al zilei.

Astmul profesional - Astmul profesional este indus de factori declanșatori care există la locul de muncă al unei persoane, factori iritanți ce includ pulberi, coloranți, gaze, fum, proteine animale și alte substante care sunt extreme de frecvente în multe industrii, inclusiv industria textilă, agricultura și prelucrarea lemnului.

Diagnostic

Astmul poate fi dificil de diagnosticat, deoarece simptomele sunt uneori similare cu cele ale altor afecțiuni pulmonare. După examinarea fizică ăi stabilirea istoricului medical, medicul poate recomanda alte teste pentru urmărirea funcției pulmonare:

SpirometrieSpirometria - test prin care se poate măsura volumul și viteza aerului expirat după o inspirație profundă; el poate indica gradul de îngustare a bronhiilor pulmonare. Poate fi repetat după administrarea unui medicament bronhodilatator și, în cazul în care apare o ameliorare a funcției pulmonare, diagnosticul de astm este foarte probabil.

Radiografia pulmonară - de obicei radiografia nu prezintă anomalii, dar efectuarea ei poate permite depistarea altor afecțiuni pulmonare cu simptome asemănătoare (pneumonia, bronhopneumo obstructructiva cronica -BPOC, etc)

 

Teste de alergie - realizate de un medic alergolog, permit indentificarea alergeniilor declanșatori pentru boala astmatică.

Eozinofilia sputei - această analiză depistează eozinofilele din amestecul de salivă și mucus expectorat în timpul manifestărilor astmatice.

Teste de provocare pentru astmul indus de efort fizic - se măsoară obstrucția căilor respiratorii înainte și după efectuarea unui efort fizic intens.

Teste gratuite pentru astm

Rezultatele acestor teste și frecvența crizelor de astm permit clasificarea astmului în funcție de severitatea manifestărilor:

  • Astm ușor intermitent - simptome ușoare ce apar în cel mult 2 zile pe săptămână și 2 nopți pe lună
  • Astm ușor persistent - simptomele se manifestă în mai mult de 2 zile pe săptămână, dar cel mult o dată pe zi
  • Astm moderat persistent - simptome o dată pe zi și mai mult de o noapte pe săptămână
  • Astm sever persistent - simptomele apar frecvent, de mai multe ori, atât ziua cât și noaptea

Identificarea gradului de severitate al afecțiunii astmatice permite medicului să aleagă cel mai potrivit tratament pentru a ține sub control boala.

Tratament

Această boala nu se vindecă dar cu un tratament adecvat efectele ei pot fi controlate, persoanele afectate putând avea o viață normală. Tratamentul astmului bronșic implică două componente:

  • - tratamentul de criză
  • - tratamentul în intervalele dintre crize, al cărui scop principal este prevenirea altor manifestări astmatice prin reducerea inflamației bronșice.

astm 7Cele mai multe medicamente utilizate în tratarea astmului vizează relaxarea musculaturii bronhice (medicamente bronhodilatatoare) sau reducerea inflamaîiei (corticoterapia). În general, medicamentele inhalate sunt de preferat medicamentelor orale, deoarece prin inhalare ele acționează local la nivelul bronhiilor și a muschilor căilor respiratorii. Absorbția de medicamente inhalate în restul corpului este minimă, efectele secundare adverse fiind mai mici în comparație cu medicamente orale. Tratamentul și modul de administrarea a medicamentelor este stabilit de medic, funcție de severitatea simptomelor, de vârstă, de factorii declanșatori, etc.

Tratamentul pe termen lung este cel care previne și controlează inflamația căilor respiratorii inferioare. Administrarea zilnică a acestuia scade probabilitatea de apariție a crizelor de astm. Amintim câteva medicamente ce pot fi folosite în tratamentul de lungă durată: corticosteroizi inhalatori (fluticazona, budesonida, monetazona, ciclesonida), antileucotrienele (montelukast, accolade), agoniști beta cu acțiune prelungită, teofilina, etc.

Pentru tratamentul de criză, unul dintre primele medicamente utilizate pentru astm a fost Glossary Link adrenalină (epinefrină ). Adrenalina are un efect rapid în deschiderea căilor respiratorii (efect bronhodilatator). Aceasta este încă folosit adesea în situații de urgență pentru astm. Din păcate, adrenalina are multe efecte secundare: creșterea ritmului cardiac , dureri de cap , greață, vărsături , stări de agitație și panică. În timp, au aparut alte medicamente similare cu adrenalina, medicamente cu aceleași efecte bronhodilatatoare dar cu reactii secundare nedorite mult mai reduse. Efectul acestor bronhodilatatoare apare în cateva minute după inhalare și poate dura cateva ore.

În unele cazuri, medicaţia antialergică poate fi necesară pentru prevenirea crizelor de astm declanșate de anumiți factori alergeni.

Tratamentul acestei afecțiuni trebuie să fie flexibil, în functie de evoluția simpotmelor. Medicul împreună cu pacientul trebuie să stabilească un plan de administrarea a tratamentului, care să permită ajustarea dozelor sau modurilor de administrare. În cazul în care astmul bronșic este bine controlat medicul poate prescrie mai puține medicamente. El poate recomanda urmărirea simptomelor cu ajutorul unui debitmetru de vârf - un dispozitiv ce măsoară funcția respiratorie - pentru a monitoriza mai eficient efectul tratamentului în controlul astmului bronșic.

Vitamina D poate trata astmul

Alimentatie / Stil de viață

Se vor identifica factorii alergeni declanșatori și se va evita expunerea la acești factori, această strategie fiind o componentă de bază în controlului astmului.

Menținerea unui regim de viață sănătos, ce implică:

  • - activitate fizică regulată, exercițiile fizice ameliorează simptomele respiratorii și întăresc inima și plămânii;
  • - menținerea unei greutăți corporale normale - obezitatea poate agrava manifestările asmatice;
  • - evitarea emoțiilor, tensiunilor și stresului.

Copiii care mănâncă mulţi hamburgeri suferă de astm mai mult decât ceilalţi

 

Bibliografie

Diagnosticul și tratamentul bolilor interne, vol. I - dr. Ștefan Șuțeanu în colaborare cu E. Proca, I. Stamatoiu, A. Dimitrescu

Bioterapie - Virgil Geiculescu

Plante de leac - dr. Dorin Dragoș

healthline.com/health/asthma-symptoms

 

 

Ultima modificareJoi, 29 August 2013 08:25
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top