Regim de viață pentru pacienții diagnosticați cu cancer
Societatea
Americană de Cancer (SAC) a emis noul ghid de nutriție și activitate fizică
pentru cei diagnosticați cu cancer și se află fie în faza de tratament și
recuperare, fie într-un stadiu mai avansat al bolii. Noile recomandări apar în
numărul din noiembrie/decembrie al revistei CA: A Cancer Journal for
Clinicians.„Persoanele care trăiesc cu diagnosticul de cancer sunt
deseori motivate să găsească informații în plus despre diete, activitate fizică,
suplimente nutritive pentru a îmbunătăți rezultatele tratamentului, precum și a
calității vieții și a supraviețuirii”, apare în noul ghid scris de dr. Ted
Gansler și colegii săi din 2006 Nutrition, Physical Activity and Cancer
Survivorship Advisory Committee.
Cele mai importante aspecte ale ghidului sunt următoarele:
– În momentul stabilirii diagnosticului de cancer sunt foarte frecvente
anorexia, senzația de sațietate precoce, tulburările olfactive, de gust și de
tract gastro-intestinal, iar malnutriția și scăderea în greutate sunt prezente
la un procent de peste 50% a pacienților.
– scopul este prevenirea deficiențelor, păstrarea indicelui de masă corporală
scăzut, maximalizarea calității vieții și a lua în considerare efectele
iradieției, a chirurgiei și a chimioterapiei.
– la pacienții cu cancer mesele mai frecvente, reduse ca și cantitate și cu
alimente bogate în nutrienți pot crește aportul de calorii.
– pot fi luate în considerare măsuri pe termen scurt, cum ar fi farmacoterapia,
alimentarea enterală sau parenterală intravenoasă.
– Societatea Americană de Nutriție Parenterală și Enterală și Asociația
Americană de Dietetică recomandă folosirea alimentării parenterale totale
într-un mod selectiv
– Menținerea unei greutăți sănătoase este recomandată, având în vedere că
obezitatea este asociată cu un risc crescut de cancer.
– S-a dovedit că exercițiile sunt sigure și îmbunătățesc prognosticul la
pacienții cu tumoră colorectală și de sân. În trialul Nurses Health Study,
chiar și o acticvitate fizică de 1-3 ore pe săptămână, practicată cu o
intensitate moderată, a fost asociată cu o reducere de 26-40% a riscului
mortalității, atât a celui legat de cancerul de sân cât și a celui total.
– Pacienții cu un status imunitar compromis ar trebui să evite sălile publice
de gimnastică până la normalizarea hemogramei.
– Cei care primesc radioterapie, ar trebui să evite expunerea la clorul din
piscine
– Trebuie acordată multă atenție echilibrului pentru a preveni căderile
– În cazul pacienților obezi sau supraponderali supreviețuirea poate fi
îmbunătățită printr-o scădere lentă în greutate (maxim 0,9 kg pe săptămână, în
total 5-10%) cu ajutorul unui regim alimentar bine echilibrat și cu
intensificarea activității fizice
– O dietă săracă în lipide, cu evitarea acizilor grași trans (< 3%
din totalul caloriilor) și a grăsimilor saturate (< 10% a caloriilor pe
zi) poate îmbunătăți supraviețuirea pacienților cu cancer de sân și de
prostată.
– Servirea a cel puțin 5 fructe și legume este recomandată zilnic și este considerată
ca și protectoare împotriva tumorilor maligne, printre care cancerul de plămân,
oral, de esofag, de stomac și de colon.
– Zahărul nu are un aport nutritiv semnificativ și este recomandată limitarea
consumului de zahăr.
– Pacienții potențial imunosuprimați ar trebui să evite alimentele cu organisme
patogenice și să aplice ghidurile pentru siguranța alimentelor
– Rolul preparatelor și suplimentelor din soia este neclar, dar soia este o
sursă excelentă de proteine și de aceea poate fi recomandată.
– Dozele mari de izoflavonoizi de soia nu sunt recomandate ca și suplimente la
persoanele cu cancer de sân pozitiv pentru receptori de estrogen.
– Nu se știe clar dacă antioxidanții au efect benefic sau dăunător și nu este
recomandat consumul lor într-o cantitate mai mare decât 100% din doza
zilnică recomandată
– Nu există nici o dovadă directă despre caracterul sănătos sau dăunător al
unei diete vegetariene, de aceea pacienții ar trebui ghidați după conținutul
nutritiv al diferitelor alimente.
– Sfaturile legate de consumul de alcool necesită individualizare la fiecare
pacient în mod aparte. Beneficiile observate în cazul bolilor cardiovasculare
nu sunt specifice nici unui tip de cancer.
– Cei cu mucozită orală ar trebui să evite alcoolul, care poate să irite mucoasa
bucală.
– Cei diagnosticați cu o tumoră malignă ar trebui să consume zilnic cel puțin 8
pahare de lichide
– Rolul calciului, a folatului și a seleniului în ceea ce privește prevenția
recurenței polipilor în cazul cancerului colorectal nu este clar
– Cercetările recente sugerează că aderența la tratament și controlul
colonoscopic sunt cei mai importanți indicatori ai prognosticului.
– Dietele cu un conținut scăzut de microorganisme sunt recomandate pacienților
la care s-a practicat transplant.
– Dozele crescute de beta-caroten pot crește riscul cancerului pulmonar. Acest articol a fost citit de 995 ori.