Adolescența constituie una dintre cele mai importante etape pentru viața sexuală a unei personae. S-a spus chisr că întregul comportament al viitorului adult va depinde de atitudinea sa din adolescență, în momentul în care și-a descoperit sexualitatea. O insuficientă prevenire și pregătire a adolescentului în fața descoperirii acestui fenomen nou, sexualitatea, poate influența foarte mult comportamentul său, ducând la apariția unor inhibiții, care, în anumite circumstanțe pot deveni periculoase pentru profilul său sexologic. Foștii copii, deveniți adolescenți trăiesc o perioadă marcată de necesități vagi, imprecise datorită maturizării sitemului endocrine. Modificările corporale, de asemenea, nu pot trece neobservate: dezvoltarea caracterelor sexuale secundare illustrate de mărirea volumului sânilor, modificarea curburii șoldurilor la fete, apariția pilozității pubiene și axilare, schimbarea vocii la băieți, precum și aspectul cel mai important, modificarea caracterelor sexuale principale caracterizate prin mărirea și maturizarea organelor genitale. În această perioadă adolescenții se interesează de probleme pe care anterior le ignorau, caută să aibă înțelesuri cât mai exact al cuvântului “dragoste” întâlnit atât în operele literale, în limbajul cotidian sau pe canalele diferitelor sisteme de informație(filme, piese de teatru, reviste, lecture, cene din viața cotidiană etc.). Ei nu se mai mulțumesc cu răspunuri evazive, naive asupra problemelor procreerii, asupra adevărului privind relațiile sexuale convorbirile dintre colegi sau anumitei scene senzuale din spectacole, dărâmând explicațiile puerile și lămurind mecanismele fiziologice sexuale pe care le ignorau anterior. În aceste condiții, reacționând instinctiv, adolescentul pornește la descoperirea acestei lumi noi și atrăgătoare. Unele păreri preconcepute, de falsă pudoare, atât din partea părinților cât și a educatorilor, pot complica și mai mult problemele sexuale ale adolescenților, mai ales dacă le lasă să și le rezolve singuri. În cazul abordării în discuție a unor aspecte legate de funcțiile genitale, de relațiile între sexe, convorbirile adulților în fața tinerilor ocolesc deseori cea mai mică aluzie la viața sexuală. Astfel, adolescenții ajung să cunoască aceste fenomene naturale sub aspectul lor cel mai indecent sau cel mai scârbos, cu implicații foarte negative pentru viața lor sexuală. Acest “imposibil dialog”, acest “stop comunicativ”, pe care-l pot întâlni adolescenții din partea părinților și educatorilor, le stimulează curiozitatea, căutând în și mai mare măsură să cunoască transformările intime din perioada pubertății, blocându-le uneori interesul pentru alte domenii ale cunoașterii. Unii din ei, văzând că educatorii și părinții consideră aceste apecte ca rușinoase, scandaloase, inabordabile, se neliniștesc, devenind bărbați sau femeie, prezintă modificări psihoafective caracterizate printr-o stare de neliniște care le influențează foarte mult comportamentul. Din aceste considerente este necesar de a preveni, de a informa în mod deschis adolescenții, cât mai exact, într-un mod cât mai ștințific, asupra formelor pe care le ridică viața sexuală la specia umană. Într-un prim stadiu ai pubertății, tânărul evită relațiile cu sexul opus, având un fel de teamă față de femeie, comportarea sa fiind foarte echivocă. Acest aspect este ilustrat de manifestările de inamiciție, de șicane reciproce pe care le întâlnim uneori în relațiile dintre fete și băieți în clasele mixte ale școlii generale. Asistăm astfel la grupuri de băieți care se războiesc cu fete, în multe cazuri legate de climatul la unele materii de învățământ. De cele mai multe ori această tendință trece neobservată de către educatori și chiar de copii. După această perioadă de teamă și șovăială adolescentul începe să-și manifeste virilitatea printr-un comportament agresiv, uneori exagerat, chiar și cei timizi căutând compania fetelor și apropierea acesteia. Am văzut că, în perioada pubertății, la fete, către vârsta de 11 ani încep să apară primele modificări caracterizate prin creșterea sânilor, pilozitatea pubiană și axilară și după câtva timp apariția primei menstruații, care ilustrează modificările endocrine ale tinerei fete. Nu trebuie uitat că această fetiță-femeie este încă un copil, având încă preocupări puerile. Apariția feminității s-ar caracteriza printr-o fază de femeie-copil și o fază de femeie-adolescentă. În prima fază, când fetița descoperă modificările pe care mai înainte nu le-a cunoscut, în general ea are un sentiment de jenă legat de apariția menstruației. În această fază un rol important îi revine mamei, care trebuie să-i explice cu răbdare, dar destul de prcis, aspectele fiziologice naturale ale fenomenelor care neliniștesc pe tânăra fată. Chiar dacă la școală începe să evite colegele de același sex “impubere”, probabil socotite copile, ea deseori îi invidiează pe băieți și uneori se plânge de faptul că “e fată și nu băiat”. Aceste aspecte pot fi mult agravate de opiniile unor părinți sau cunoscuți, care regretă că au o fată și nu un băiat, cere, spun ei, se descurcă mai ușor în viață. La această vârstă unele din ele terminându-se că părinții lor ar avea regrete asemănătoare, caută deseori cu destulă stângăcie dovezi, argumente că sunt iubite, exagerând intr-un sens sau altul, gesture, aprecieri sau discuții care în mod obișnuit sunt considerate normale. Aceste atitudini capricioase trebuie atent observate de către părinți, care, cu tact, solicitudine și afecțiune, au datoria să ajute pe tânăra fată să tracă peste această fază critică din anii pubertății. Dar pe măsură ce trece timpul, starea afectivă se modifică vorbind la noutățile pe care i le descoperă simțurile. Trăiește intens cele mai mici evenimente, cele mai banale întâmplări, exagerându-le sensul și semnificațiile. În aceste faze își îndreaptă afecțiunea spre muzică, spre poezie, spre pictură, spre lucruri de mână, spre un animal domestic(câine, pisică etc.), iar în primul rand spre actorii de cinema, cântăreții de muzică ușoară sau actorii de teatru. Adolescenta în această fază leagă prietenii foarte strânse cu colege de acesași vârstă și își caută printer ele o prietenă căreia să-i încredințeze cele mai mici secrete și de care crede că nu se va despărți niciodată. În raport cu particularitățiile individuale ale celor două adolescente, prietenia lor poate avea o influență favorabilă sau defavorabilă asupra evoluției și maturizării lor afective și implicit asupra vieții lor sexuale. În unele cazuri, două adolescente devin prietene intime cu scopul nemărturisit de a se sprijini reciproc sau, mai rar, unilateral în întâlnirile cu băieții. În aceste condiții susținându-se reciproc, au mai mult curaj pentru unele comportări pe care n-ar îndrăzni să le aibe singure și uneori afișează o cochetărie agresivă cu o vestimentație bizară, excentrică, foarte minimă, la o observație mai atentă părând mai mult rivale decât prietene, ilustrându-și astfel feminitatea în devenire. În această periodă fetele încep să se intereseze de băieții de aceeași vârtsă cu ele, însă, cel mai frecvent de cei din clasele mai mari, timiditatea sau chiar sentimentul de inferioritate pe care-l aveau unele din ele în timpul copilăriei făcând loc într-un mod mai mult sau mai puțin vizibil unei tendințe de apropiere de băieți, de căutarea a prezenței acestora, fiecare din ele descoperind mai devreme sau mai târziu atracția pe care o au pentru băieți sau chiar pentru bărbați adulți. În această etapă de trezire a sexualității, adolescenta dă uneori dovadă de o mare ușurință în aprecierea critică, judicioasă, obiectivă a unor comportamente. Cu toate acestea, cochetăria și dorința de a fi în apropierea băieților se mențin la nivelul unei stări afective intense, fără implicații sexuale. În alte cazuri, afișându-și puterea de seducție cu mai multă sau mai puțină abilitate și pricepere, adolescenta cel mai frecvent se îndrăgostește de un tânăr la care vede toate calitățile la superlativ și foarte rar sau chiar prea târziu numeroasele defecte. După o perioadă de dragoste înflăcărată, reciprocă sau unilaterală, sentimentele încep să scadă în intensitate, cel mai frecvent băiatul având tendința de părăsire a cuplului și astfel adolescenta cunoaște experiența amară a primei decepții în dragoste. După o perioadă de criză afectivă cu lacrimi și destăinuiri, tânăra fată uită, fiind din nou gata a-și dărui afecțiunea altui băiat. De data aceasta însă, pe baza experienței anterioare, va fi mult mai atentă, circumspectă chiar, dozându-și cu grijă sentimentele și dând dovadă de mai mult simț critic. În aceste faze dificile din viața adolescenței, un rol important revine familiei și în primul rând mamei, care, cu mult tact, afecțiune, solicitudine și răbdare prin autoritatea morală a poziției de mamă și prin înțelepciunea pe care i-o conferă experiența de viață, poate și trebuie să acționeze astfel ca aceste mici întâmplări sentimentale, mai mult sau mai puțin grave, să nu evolueze spre situații conflictuale dramatice, care să lase o amprentă sau chiar o amputare a patrimoniului afectiv și așa foarte fragil al adolescentei, cu implicații deosebit de grave pentru viitoarea femeie, ca soție și mamă. Evoluția pubertății la băieți diferă foarte mult de cea a fetelor. Modificările organelor genitale, frecările întâmplătoare ale penisului și ejaculările onirice nocturne îl fac conștient de aceste schimbări anatomo-funcționale. Această plăcere pe care i-o oferă atingerea întâmplătoare a penisului, nu rareori adolescentul este tentat să și-o ofere în mod voluntar prin autoerotizare, masturbându-se. Adolescentul tensionat pe de o parte de modificările endocrinice, iar pe de altă parte de informațiile pe care recepționează prin cele mai diverse căi de la colegi sau adulți, din lecturi, filme, spectacole etc., asupra plăcerilor pe care le oferă contactul sexual, începe cu din ce în ce mai puțină timiditate să se intereseze de o posibilă parteneră. Uneori, dorința această obsedată îl aruncă în brațele unor femei decăzute moral, cu tendință de pedofilie, nu rareori mai în vârstă chiar decât mama adolescentului. De asemenea sunt și situații când tânărul se îndrăgostește de o fată căreia îi acordă întreaga afecțiune, idealizând-o, dar în același timp întreținând relații sexuale cu o altă femeie. Acest comportament ilustrează o anumită perioadă din viața a numeroși adolescenți care într-o contemplare romantică atribuie cele mai excepționale calități fetei de care s-au îndrăgostit. În multe cazuri împăcarea acestor aspirații romantice, idealizante, cu dorințele sexuale se rezolvă prin contactarea unor căsătorii precoce, nu întodeauna cele mai indicate și cele mai trainice. De obicei, educația primită la școală îl obișnuiește pe adolescent să privească fetele de aceeași vârstă cu el ca pe niște colege sau chiar ca pa niște rivale în competiția pentru obținerea unor note cât mai bune la învățătură. Participarea la excursii, reuniuni la care se dansează, jocuri pe plajă sau în apă etc. îl fac pe adolescent să descopere la fete de o vârstă cu el sau la colegele lui de școală atributele feminității pe care până acum le marcase numai la fete sau femei mai în vârstă ca el. În unele cazuri și din nefericire nu puține la număr, la adolescenții cu carențe de educație se observă o absență a respectului pentru valorile morale și o goană debordantă după legături efemere, lipsindu-i pe plan psihic, la o vârstă tânără, de caele stări afective sublime ce caracterizează acest sentiment profund uman, dragostea. Acești „mici Don Juani” hibrizi, efemeri, nestatornici și foarte labili psihic, cu o gamă de reacții paradoxale, mergând de la cinism și brutalitate până la lașitate și minciună, sunt agrenați uneori, într-o serie de aventuri amoroase, producând suferințe și regrete fetelor și femeilor, care cu mai puțină experiență și pregătire pentru viață au văzut în impertinența acestora un atribut al virilității sau al „bărbăției” juvenile. Din rândul acestor tineri amputați afectiv se recoltează fauna mizeră a seducătorilor, a taților nelegitimi, a tiranilor din numeroase familii, a parazițiilor sociali trăind din exploatarea muncii femeii, soției, amantă, mamă sau bunică. Valul de erotism și pornografie produce o adevărată poluare morală a tineretului din numeroase țări capitaliste prin difuzarea anuală a zeci de milioane de reviste și publicații pornografice. Față de această situație cercuri largi de opinie publice din numeroase țări și-au manifestat protestul și dezaprobarea împotriva acestui flagel deosebit de nociv pentru tineret. Un rol important în comportamentul tinerilor revine politeței definită cu un termen aproape tehnic „lubrefiantul” minunatului mecanism al societății omenești. Printe atributele care ilustrează politețea se menționează atitudinea demnă, un limbaj îngrijit, o îmbrăcăminte corectă, curată, o comportare reverențioasă, plină de curtoazie în relațiie cu alte persoane. Depinde în mare măsură de femei și de fete, felul cum s compoartă cu ele bărbații tineri sau adulți. Deseori o atitudine bravară, o purtare degajată, ieșită din conveniențele cotidiene poate determina o dispariție rapidă a acelei distanțe ce înconjoară protector pe tânăra fată sau femeie în cadrul relațiilor interumane cu bărbatul. Politețea cere ca tânărul sau bărbatul adult să menajeze, să ocrotească fata sau femeia, să-i asigure condițiile cele mai frumoase și mai confortabile în toate ocaziile și în cele mai diverse situații. Un aspect neplăcut în relațiile interumane îl prezintă anecdote pe teme sexuale. În cazul unor deficiențe de educație, aceste glume pot degenera în manifestări verbale cu caracter obscen. În aceste situații deseori se debitează banalități sau fenomene biologice, îngroșându-se în mod voit ceea ce este dizgrațios și deformându-se lucrurile naturale într-un mod scabros. Dacă se consideră dragostea ca o manifestare specific umană, rezultă că este absolut necesară o educație adecvată pentru realizarea în condiții optime a acesteia. Educația va viza dezvoltarea unor calități psihice, morale, etice, intelectuale etc., care să permită asigurarea respectului reciproc și a autorespectului partenerilor. Procesul de autoeducație trebuie să întregească și să înlocuiască educarea tinrilor de către alții. Acest proces educativ poate avea loc în familie, în colectivele de muncă, în organizațiile de tineret etc. Nu sunt rare cazuri când tinerii cu deprinderi parazitare și obiceiuri proaste cauzată prozeliți ilustrând o manifestare egoistă, pentru a nu fi puși în situația de a constitui numai ei un exemplu negativ în fața opiniei publice. În școli și univarsități, între colegi și colege, se fac deseori reproșuri că unii prea sunt silitori la învățătură, că sunt prea „tocilari”, că nu participă la reuniuni distractive, dansate, că unele fete se lasă mai greu mângâiate de cătr colegii lor etc. În aceste cazuri, o bună educație poate garanta găsirea unui comportament adecvat. În procesul autoeducației intervin numeroși factori, autoeducația însemnând da fapt un exercițiu permanent, o bună igienă personală, folosirea judicioasă a timpului de muncă și odihnă, un răspuns eficient la diverse solicitări cotidiene, favorizând însușirea unui comportament adecvat și o creștere a exigențelor și respectului față de propria persoană. Cu toate acestea, sunt tineri care nu reușesc să refuze oferta unei țigări, care nu îndrăznesc să ceară un pahar cu de citro sau pepsi, atunci când colegii lor consumă lichior, coniac sau alte băuturi alcoolice, de teama de a nu fi ironozați de ceilalți. Procesul acesta educativ nu constă numai în acumularea de diverse cunoștințe, ci și în crearea anumitor deprinderi adecvate care să asigure o comportare corectă a tinerilor unii față de alții, un respect reciproc și o atitudine etică față de viață și de mincă. Trebuie să se țină seamă că exemplele pe care copiii și tinerii le văd în jurul lor prezintă principalul mijloc de educație, ele neputând fi înlocuite nici de îndemnuri, nici de discuții. În mod obișnuit, limbajul cotidian, în vorbirea curentă, deși prezintă diferențe foarte mari ca intimitate, relațiile dintre sexe sunt denumite cu cuvântul „dragoste”. În cadrul restrâns al preocupărilor legate de igiena sexuală, noțiunea de „dragoste erotică” are o gamă de nuanțe care o definesc, începând de la așa-numită „dragoste platonică”, până la „pasiunile dezlănțuite”. La om, se apreciază că această stare afectivă apare producând frământări psihice deosebite, trăiri afective intense, modificări ale conștiinței, trăiri imaginare etc. Se consideră că noțiunea de iubire are două aspecte: un aspect biologic și un aspect social. Aspectul biologic, cunoscut și sub denumirea de „motivație sexuală”, constituie o forță puternică care apropie doi parteneri heterosexuali. Aspectul social este ilustrat de conștiința fiecărui individ, de trăirile afective, de preferințe, de modalitățile foarte diverse în care se manifestă viața erotică a fiecărei persoane. În ceea ce privește motivația sexuală, aceasta este mai intensă în peioada pubertății, dezvoltându-se progresiv pe măsură ce funcțiile glandelor genitale devine mai activă. Motivația sexuală are ca scop conservarea speciei care se face prin reproducere. În general, în discuțiile tinerilor privind relațiile heterosexuale, aceștia menționează că se doresc unul pe altul, că le este dor de un om care să-i înțeleagă, să-i stimuleze, să-i consoleze, să fie optimiști, să-i facă fericiți. Tinerele și tinerii spun că se bucură când dansează împreună, simpt plăcerea de-a fi unul lângă celălalt, privesc cu încântare comportările, mersul, gesturile, mișcările celuilalt etc. Ei declară că se simt fericiți, să fie în intimitatea celuilalt, să-l ia de mână, să-l mângâie, să-l sărute și la rândul lor să fie răsplătiți cu aceleași atenții. Omul are reprezentări clare asupra motivației sexuale, asupra scopului dorințelor sale erotice, a modalităților da satisfacere a acestora, precum și asupra manifestărilor comportamentale pe care le va avea pentru a putea fi fericit. Deși reproducerea umană, în imensa majoritate a cazurilor, este imposibilă fără relații sexuale, oamenii când fac dragoste nu se gândesc întodeauna în mod exclusiv la procreere. Se apreciează că la om importanța acestui eveniment „dragostea” depășește importanța pe care o prezintă conservarea speciei umane. Progresul științei, în general și a medicinei în special, a făcut posibilă o delimitare a dragostei „erotice”, de procreere prin utilizarea numeroaselor metode, unele din ele fiziologice, de evitare a fecundării. În aceste condiții se poate spune că reproducerea umană, respectiv procesul de procreere devine un act perfect conștient, la realizarea lui contribuind dorința femeii și a bărbatului de a avea copii,fiind convinși că o viață fără copil este goală, lipsită de fericire. Este recomandabil ca o tânără să-și întemeieze o familie, bazată pe dragoste, prin căsătorie cu un bărbat tânăr pe care-l iubește, îl respectă și care poate fi viitor tată al copiilor săi. Recomandarea se adresează în egală măsură și tânărului care-și alege o soție o fată, iubită, demnă de respect, viitoarea mamă a copiilor săi. Existența unor cazuri de maternitate fără dragoste, fără afecțiune între parteneri, precum și existența unor relații sexuale fără maternitate, ilustrează importanța ce trebuie acordată de către tineri aspectelor arătate anterior. Tinerii menționează deseori, în perioada ce precede căsătoria, trăirea unui sentiment de fericire, care constă în încrederea reciprocă a celor doi parteneri, în conștiința fiecăruia de a nu mai fi singur, de a găsi în celălalt un prieten apropiat, dorința de întemeiere a unui cămin. Atributele tinereții, farmecul, prospețimea, spontaneitatea, optimismul, încrederea, entuziasmul și dragostea de viață constituie factori cu importante implicații în comportamentul sexual al tinerilor. Frământările și grijile unor tineri înzestrați de natură cu mai puțină armonie a formelor ce caracterizează frumusețea sunt inutile, fiecare persoană având o serie de trăsături unice, care, puse în valoare, o pot face atrăgătoare, sau chiar frumoasă, în cea mai largă accepțiune a cuvântului. Să nu se uite că mobilitatea facială, expresia privirii și frumusețea zâmbetului pot exterioriza trăiri afective intense, o inteligență vie.
Acest articol a fost citit de 1509 ori.
Comenteaza articolul
Comentarii (1)
1. Scris de Dana in 16-02-2011 00:34
SUPER.O lectie frumoasa pentru tineri/pentru cei ce confunda sentimentele curate cu saruturi afisate,etc.
Adolescența constituie una dintre cele mai importante etape pentru viața sexuală a unei personae. S-a spus chisr că întregul comportament al viitorului adult va depinde de atitudinea sa din adolescență, în momentul în care și-a descoperit sexualitatea.
