În condițiile schimbărilor climatice și ale crizei alimentare globale se pune
din ce în ce mai mult întrebarea dacă renunțarea la carne nu ar fi o soluție la
această situație, vegetarienii fiind de părere că da, în timp ce alții neagă
eficiența unei astfel de teorii, scrie revista germană Die Welt.
Criticile cele mai dese se îndreaptă mai ales contra cărnii de vită. Pe de-o
parte, rumegătoarele elimină foarte mult metan, unul din cele mai importante
gaze producătoare ale efectului de seră. Pe de altă parte, aceste animale sunt
foarte risipitoare atunci când este vorba despre consumul de plante pe care
omul le-ar putea consuma deseori chiar direct. Animalele consumă - pe kilogram
- mai mult nutreț decât carnea pe care o furnizează. Conform experților, 40
până la 50 la sută din recolta globală de cereale este destinată consumului
animalier. Potrivit FAO (Organizația pentru Alimentație și Agricultură a
Națiunilor Unite), producția anuală globală de carne s-a dublat de la 136
milioane de tone, la începutul anilor '80, la 260 milioane de tone, în 2004.
Asociația Vegetarienilor din Germania (VEBU) este de aceea convinsă că
adevăratele cauze ale prețurilor record la alimente sunt trecute total sub
tăcere. Producția de combustibil biologic în ascensiune joacă desigur și ea un
rol, spun surse din asociație, însă adevărata problemă este consumul de carne.
”Națiunile în ascensiune, precum China, au început de curând să consume din ce
în ce mai multă carne”, afirmă Mahi Klosterhalfen, de la VEBU Hanovra (capitala
landului Niedersachsen/Saxonia Inferioară). Astfel devine clar, spune
reprezentantul VEBU, de ce prețurile la cereale explodează. ”Cine se hrănește
vegetarian își aduce o mică contribuție pentru împiedicarea catastrofelor care
se prefigurează”, spune Mahi.
Nu este însă nici un secret faptul că părerile vis-a-vis de ideologia
vegetariană sunt extrem de divizate. Pentru unii, vegetarianismul este asociat
cu o alimentație insuficientă, vegetarienii fiind văzuți drept oameni emaciați
și palizi, pentru alții vegetarianismul find considerat adevăratul mod de
viață, care te menține sănătos și în formă. Potrivit datelor furnizate de VEBU,
cu referire la SUA, pentru producerea unui kilogram de carne de vacă sunt
necesare 17 kilograme de cereale, calcule care sunt însă controversate.
Ministerul federal al agriculturii din Germania, făcând referire la date
preluate de la Asociația pentru Tehnologie și Structuri Agricole (KTBL), cu
sediul la Darmstadt (landul Hessen), furnizează alte cifre în ce privește
cantitatea de carne obținută la un kilogram de hrană pentru animale. Pentru a
obține un kilogram de carne la un pui de crescătorie sunt necesare 1,7
kilograme de hrană animalieră, în timp ce la un curcan proporția este de 1 la
2,7 iar la un porc de crescătorie de 1 la 3. În cazul rumegătoarelor, precum
oile sau vitele, pentru care cerealele reprezintă doar o completare a rației
lor de nutreț, o astfel de comparație nu are rost, mai ales că aici sursa
principală de hrană o reprezintă pajiștile.
Profesorul Wolfgang Nentwig, care predă la Berna (Elveția) sinecologia
(ecologia comunităților), fiind și autor al cărții ”Ecologia Umană” (apăruta la
editura germană Springer, în 2005), se exprimă și mai clar. Potrivit lui,
pentru producția de carne se cultivă în SUA mai ales porumb iar în Europa orz,
alte tipuri de cereale și cartofi, iar mai nou porumb. La aceasta se adaugă
importurile sporite de nutreț din lumea a treia, precum soia, unde exporturile
de astfel de produse aduc ce-i drept valută însă sustrag terenurile agricole de
la producția de plante pentru propria alimentație. Cea mai mare parte a
producției globale de soia este prelucrată astfel sub formă de nutreț.
În ceea ce privește transformarea substanței vegetale într-una animală, Nentwig
consideră cifrele care vorbesc despre mai mult de opt kilograme de plante
pentru un kilogram de carne drept exagerate. Important este, spune el, ce
cantitate de carne comercializabilă rezultă de aici și în ce condiții a fost
ținut animalul. Atunci când un animal se poate mișca liber, acesta consumă mai
multe calorii, lucru bun dacă ne gândim la conștiința consumatorului dar
negativ pentru portmoneul său. Atunci când un animal este ținut într-un țarc,
acesta are nevoie de mai puțină hrană. Din acest motiv, în ce privește
rezultatele relative trebuie luată în considerație și dispersia apreciabilă.
În deceniile care au trecut, crescătorii europeni de animale au obținut mari
progrese în ce privește eficiența cu care animalele consumă nutrimentele și le
transformă în carne, grăsime, lapte sau ouă. Luat la un loc, spune Nentwig,
vegetarianismul nu reprezintă, de aceea, o soluție la criza alimentară. Pentru
a rezolva criza, adaugă el, trebuie lucrat la nivelul țărilor afectate de
flagel și mărită de exemplu productivitatea la fața locului, la fel ca și
puterea de cumpărare. La fel de benefică ar fi și eliminarea subvenționării alimentelor
de export europene, spune profesorul.
Renunțarea la carne nu este întotdeauna o soluție optimă dacă ne gândim la o
eventuală trecere la alimentația cu orez, aceasta pentru că și culturile de
orez timpuriu contribuie la creșterea cantității de metan emis în atmosferă și
la schimbarea climatică. Experții de la institutul Max Planck pentru
microbiologie terestră din Marburg (Germania) puneau pe seama creșterii vitelor
20 la sută din emisiile totale de metan, în timp ce culturile de orez sunt
responsabile doar pentru zece la sută din cantitatea totală de metan eliberată
în atmosferă. Acest articol a fost citit de 564 ori.
În condițiile schimbărilor climatice și ale crizei alimentare globale se pune
din ce în ce mai mult întrebarea dacă renunțarea la carne nu ar fi o soluție la
această situație, vegetarienii fiind de părere că da, în timp ce alții neagă
eficiența unei astfel de teorii
