|
Produsele biologice sunt la
modă pentru că sunt crescute în mod natural, însă pericolele nu se ascund doar
în substanțele chimice și pesticide, deoarece legumele și fructele pot conține
și ele toxine dacă nu sunt preparate cum trebuie, notează revista germană
Stern.
Consumatorii cu un simț
ascuțit pentru ceea ce este sănătos caută să cumpere produse provenite de la
mama natură, principalul fiind ca acestea să nu conțină adaosuri chimice precum
aromele sau conservanții. Există însă și toxine naturale, cu care de asemenea
nu este de glumit. "Noi am observat că oamenii se comportă mai degrabă
indiferent când este vorba de astfel de substanțe", declara Claudia Weiss,
de la Centrala pentru Consumatori din Wuerttemberg. Cunoștințele clasice în
legătură cu produsele naturale dispar văzând cu ochii. Printre acestea,
potrivit datelor furnizate de specialista în protecția consumatorilor, se
numără și cunoștințele referitoare la faptul că fasolea verde nu trebuie
consumată crudă. "Așa ceva dăunează sănătății", spunea Weiss.
Vinovată pentru asta este o substanță din compoziție numită fazin (un amestec
de lectine), care prin fierbere devine însă inofensivă. Fără a fi tratată
termic, proteina în discuție conduce la coagularea globulelor roșii. Prin
aceasta se poate ajunge la inflamații gastrointestinale, care pot conduce în
cel mai rău caz la deces. Pentru aceasta este suficient consumul a doar
cinci-șase păstăi de fasole albă sau fasole comună.
Chiar și la cartofi este bine să se aibă mare grijă.
Printr-o tratare necorespunzătoare solanaceea devine de-a dreptul toxică.
Cartofii produc, cu scopul protejării de dăunători, toxine precum alcaloidul
solanină. Printr-o depozitare eronată a tuberculilor, toxina penetrează și în
interiorul tuberculului. Pericol există și în cazul în care cartofii sunt
depozitați în ambalaje transparente, sub lumină de neon. Dacă aceste toxine
naturale sunt ingerate în doze mari ele produc diaree, stare de rău și
amorțeală. Specialiștii în protecția consumatorilor îi sfătuiesc pe consumatori
să cojească cartofii, indiferent dacă sunt produși biologic sau nu. Cartofii
care au căpătat o culoare verde sau au scos muguri este mai bine să nu fie
mâncați deloc. Pentru ca conținutul de alcaloid din cartof să nu crească, este
bine ca aceștia să fie depozitați la umbră și la răcoare.
Motiv de panică nu există, așa cum explica șeful de
departament de la Institutul Federal pentru Alimentație și Alimente din
Detmold, Norbert Haase. Cantitățile mari de alcaloid își fac simțită prezența
printr-un gust amar, începând de la o concentrație de 140 de miligrame pe
kilogram de cartofi. Acesta este și motivul pentru care angajații de la
institut supun noile soiuri de cartofi unui test de degustare, realizat de
biroul federal pentru sortimente alimentare, înainte de a permite intrarea lor
în circulația alimentară. Printre cele 130 de soiuri acceptate pentru consum
nici unul nu are gust amar. Ca valoare limită pentru o doză toxică se consideră
200 de miligrame de alcaloid pe kilogram de cartofi. Institutul la care
lucrează Haase a demonstrat prezența în cartofi a maximum 30 de miligrame de
alcaloide pe kilogram, la cei necojiți cantitatea ajungând până la 100 de
miligrame. Haase declara: "Atunci când consum 200 de grame de coajă de
cartofi pot să mă aștept la probleme. Atunci când procedez cum trebuie, nu este
însă cazul". Expertul îndeamnă la abținere în ce privește consumul de coji
de cartofi prăjite, referire clară la ce se întâmplă în SUA.
Acest articol a fost citit de 2977 ori.
|