Rinita acută

Rinita acută, numită și coriză sau guturai,  este o inflamație acută a mucoasei nazale, datorate infecțiilor virale sau bacteriene, la care se pot adăuga și o multitudine de factori favorizanți.

Introducere

Rinita acută   este o boală frecvent întâlnită, cu Glossary Link caracter sezonier (mai frecventă primăvara şi toamna) favorizată de stările de oboseală, subalimentaţie, respirarea unei atmosfere viciate cu gaze şi pulberi  iritante, fum de tutun, etc.

Factorii determinanţi sunt consideraţi infecţiile virotice şi bacteriene, la care se adaugă acţiunea nocivă a frigului, exercitată în special asupra regiunii feţei şi extremităţilor.

Simptome

Debutul guturaiului este marcat de o senzaţie de înfundare a nasului cu usturime şi uscăciune locală, precum şi în gât, strănuturi frecvente, însoţite de secreţie nazală,  apoasă abundentă, lăcrimare, senzaţie de înfundare a nasului şi a urechilor.

În câteva zile, secreţia nazală devine purulentă-gălbuie, pentru ca apoi, în circa o săptămînă să dispară. Bolnavul acuză şi fenomene generale, sub forma durerilor de cap, a unei stări de indispoziţie, mici frisoane, stare subfebrilă, scăderea poftei de mîncare, uneori insomnie.

Impact

Afecţiunea poate apare endemic în perioadele reci, chiar de mai multe ori pe an, afectând în principal copiii și persoanele în vârstă, care au sistemul imunitar slăbit.

Cauze

Rinita acută are la origine o cauză virală,  fiind  urmată la 2-3 zile de infecţia  bacteriană  (prin excerbarea florei saprofite locale din fosele nazale). Germenii microbieni cel mai frecvent  incriminaţi sunt Streptococcus pneumoniae, Staphilococcus aureus,   Streptococcus pyogenes, Klebsiella pneumoniae, Haemophilus influenzae.

Printre factorii favorizanți care predispun la Glossary Link rinită acută amintim:
• cauze de obstrucție nazală (deviaţii de sept, hipertrofii de cornete, vegetaţii adenoide)
• alergia nazală
• frigul
• umezeala
• atmosfera poluată
• schimbările bruște de temperatură
• stresul
• oboseala
• tutunul sau alcoolul
• denutriția
• tulburările endocrine etc.

Diagnostic

Rinita acută este diagnosticată de către medicul specialist  pe baza semnelor și simptomelor descrise de către pacient și eliminarea altor cauze, mai ales alergii. Totodată medicul va examina pacientul  la nivelul nasului, gâtului, ochilor și urechilor pentru a exclude alte afecțiuni cu aceleași simptome.  El poate recomanda anumite analize de sânge și ale secrețiilor prelevate de la organele afectate. Totuși nu există analize și teste specifice folosite pentru a diagnostica rinita acută.

Dacă se suspectează o problemă legată de sinusuri cum ar fi deviație de sept sau polipi nazali care ar putea fi cauza simptomelor, veți avea nevoie de teste de imagistică pentru vizualizarea sinusurilor:
• endoscopia nazală. Aceasta presupune vizualizarea interiorului pasajelor nazale ce se face cu un instrument de vizualizare subțire, numit Glossary Link endoscop. Medicul va trece endoscopul prin nări pentru a examina pasajele nazale și sinusurile.
• tomografia computerizată (CT). Această procedură folosește raze X pentru a obține imagini ale sinusurilor mult mai detaliate decât cele produse de examinarea convențională cu raze X.

Tratament

Tratamentul local constă în instilarea nazală de substanţe vasoconstrictoare şi dezinfectante, sub forma soluţiilor medicamentoase apoase (efedrină 1%, colargol 2%, fedrocaină), sau soluţii uleioase (oleu eucaliptolat 1-2%, sau oleu gomenolat 1-2%, sau mentorin). Folosirea medicamentelor vasoconstrictoare puternice cum ar fi rinofugul sau bixtonimul trebuie limitată la o perioadă scurtă de timp, deoarece predispune la apariţia unei rinite medicamentoase cu fenomene de obstrucţie nazală permanentă, ce nu cedează decât parţial şi numai la administrarea drogului (bolnavul devine dependent de administrarea medicamentului cu acţiune dezobstructivă nazală). Medicamentele antihistaminice (romergan, tavegil, clorfenoxamina, nilfan) au acţiune favorabilă, în special în perioada iniţială de declanşare a rinitei acute. În perioada de stare se administrează medicamente sub formă de instilaţii nazale (fedrocaină, ser efedrinat 1-2%, colargol, mentorin etc.), urmate de inhalaţii sau vaporizaţii pe nas cu substanţe volatile, cum ar fi alcool mentolat 4%, 1 linguriţă la 1 litru apă în clocot sau substanţe aromatizate, balsamice prescrise de medic (tinctura Tolu, tinctura benzoe, tinctura eucalipt cîte 1 g aqua laurocerasi 10 g, alcool 70° 40 g), din care se adaugă cîteva picături la 1 litru apă în clocot şi se aspiră vaporii pe nas cu un cornet timp de 5-10 minute, în cameră încălzită, sau preparatul tipizat inhalant soluţie sau tablete. Bolnavul va sta în casă cel puţin o oră după inhalaţie, care va fi repetată de 3-4 ori pe zi.

Tratamentul medicamentos general constă în antitermice, vitamine, preparate de calciu. Sunt utile, de asemenea, băile calde la picioare, iar unii autori recomandă iradierea cu raze a tălpilor picioarelor, ca tratament de oprire a declanşării rinitei acute la debut. Concediul medical, atunci când este acordat de medic, mai ales la unii bolnavi cu o suferinţă organică (cardiacă, hepatică sau renală) pentru care rinita acută constituie o problemă importantă de sănătate, trebuie folosit pentru odihnă reală şi recuperarea sănătăţii şi nu pentru rezolvarea treburilor gospodăreşti.
Rinita acută evoluează de cele mai multe ori spre o vindecare completă. În foarte puține cazuri se poate complica cu: sinuzite, otite , faringite, laringotraheobronșite  sau complicații oculare.

Tratament alternative
Fitoterapie
Flores Sambuci (flori de soc) cu acțiune sudorifică, combate febra. Se beau 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie cu 1-2 lingurițe la cană.
Oscimum basilicum (busuioc). Se folosește ca infuzie, dintr-o linguriță de plantă la 200 ml apă clocotită. Se beau trei căni pe zi, călduțe, după mesele principale, din care una seara la culcare.
Florex et radix Primulae (flori și rădăcină de ciuboțica cucului), cu proprietăți antitusive. Se beau 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie de flori (o linguriță la cană) sau Glossary Link decoct din rădăcină. La aceasta din urmă se recomandă a se adăuga un vârf de cuțit de bicarbonat de sodium.
Scorțișoara și cuișoarele cu acțiune antivirotică. Se beau două căni pe zi dintr-o infuzie, cu câte o linguriță de plantă pisată, din fiecare, la o cană.

Glossary Link Apiterapie
Tinctură de propolis, 20%, are acțiune antivirotică. Se iau 20-30 de picături, într-un păhărel cu apă sau lapte, de trei ori pe zi, înainte de mese cu o oră.

Prevenție

Prevenirea răspândirii corizei în perioadele din an friguroase și umede prin măsuri foarte simple folosite în prevenirea răspândirii infecțiilor respiratorii acute, cum ar fi spălarea pe mâini  (mai ales la copii și tineri), folosirea măștilor și a mănușilor, s-au dovedit a fi eficiente.

Frecarea mâinilor cu alcool nu este eficientă în reducerea transmiterii virusurilor, dar spălatul pe mâini cu substanțe antivirale care conțin acizi reduce transmiterea până la trei ore după utilizare.

Persoanele deja bolnave ar trebui să evite contactul apropiat cu alte persoane (de exemplu  îmbrățișarea, sărutul) și folosirea în comun a prosoapelor. Copiii ar trebui să fie descurajați să facă schimb de jucării dacă unul dintre ei este răcit. Cu toate acestea, având în vedere prevalența foarte mare de virusuri care dau răceli, trebuie remarcat  faptul că acestea nu sunt foarte ușor de stopat.

Bibliografie

www.webmd.com/



 

 

Ultima modificareLuni, 17 Martie 2014 19:59
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top