Epitaxisul (hemoragia nazală)

Hemoragia nazală este determinată de ruptura unui vas al mucoasei pituitare, ruptura interesând teritoriul anterior al fosei nazale, cel mai frecvent zona petei vasculare descrisă de Kisselbach, provenită în porţiunea anterioară şi inferioară a septului nazal sau în jumătatea posterioară a fosei nazale dintr-o ramură a arterei sfeno-palatine.

Introducere

Sângerările nazale pot fi dramatice și înfricoșătoare. Din fericire, cele mai multe cazuri de sângerări nazale nu sunt grave și pot fi manipulate destul de ușor. Acestea sunt împărțite în două tipuri, în funcție de faptul dacă sângerarea provine din partea anterioară (față de nas) sau posterioară ( din partea din spate a nasului ).

Sângerări nazale anterioare se întâlnesc în mai mult de 90% din toate sângerările nazale. Săngerarea vine de obicei dintr-un vas sanguin chiar din partea din față a nasului. Sângerările nazale anterioare sunt de obicei ușor de controlat , fie prin măsuri care pot fi efectuate la domiciliu sau de un medic .

Săngerări nazale posterioare sunt mult mai puțin frecvente decăt săngerarile nazale anterioare . Ele tind să apară mai frecvent la persoanele în vârstă  Sângerarea, de obicei, vine de la o Glossary Link arteră în partea din spate a nasului. Aceste sângerări nazale sunt mult mai complicate și necesită, de obicei, internarea la spital și tratarea de către un medic specialist ORL .

Simptome

Sângerarea are loc, de obicei, la o singură nară. Dacă sângerarea este destul de abundentă, sângele poate umple nara pe partea afectată, ajungând  în nazofaringe (zona din interiorul nasului, unde cele două nări fuzionează), deversând în cealaltă nară și provocând sângerări din ambele părți. Sângele poate, de asemenea, se scurgă înapoi în gât sau în jos, în stomac, provocând persoana să scuipe sau chiar să vomite sânge.

Semne de pierdere excesive de sânge includ amețeli, stare de confuzie, leșin și pierderea cunoștinței. Pierderea de sânge excesiv datorată sângerărilor nazale nu se produce de multe ori. Sângerări suplimentare din alte părți ale corpului, cum ar fi în urină sau intestinală sau învinețirea rapidă pot indica imposibilitatea de coagularea sângelui. Sângerările suplimentare sau ușoare vânătăi sunt semne ale unei probleme medicale mai grave.

Impact

Unul din fiecare șapte oameni vor avea o sângerare nazală la un moment dat în timpul vieții. Sângerările nazale tind să apară mai des în timpul lunilor de iarnă și într-un climat uscat și rece. Ele pot apare la orice vârstă, dar sunt mai frecvente la copii cu vârste cuprinse între 2 și 10 ani și adulți cu vârsta cuprinsă  între 50 și 80 de ani.

Cauze

Cauzele epistaxisului pot fi locale prin traumatism (scărpinat sau lovitură în zona petei vasculare) sau prin plăgi ale mucoasei pituitare, prin traumatisme cranio-faciale (lovituri aplicate pe nas sau căderi pe nas).

Cauzele generale ale epistaxisului sunt :
• bolile cardiovasculare (hipertensiunea arterială sistemică fiind cauza cea mai frecventă a epistaxisului, după vârsta de 40 de ani)
• emfizemul pulmonar
• bolile de ficat şi de rinichi
• tumorile nasului şi sinusurilor
• intoxicaţiile
• bolile infectocontagioase
• bolile de sânge cum ar fi leucemiile
• bolile vaselor cum ar fi teleangectazia familială.

Diagnostic

Pentru a examina nasul, medicul pune medicamente în nări, de obicei cu ajutorul unui tampon de bumbac, care amorțiește interiorul nasului, precum și contractă vasele de sânge din zona afectată. Acest lucru va reduce, de asemenea, umflarea care va permite medicului să vadă mai bine în interiorul nasului pacientului.

Diagnosticul de sângerare nazală posterior se face de obicei atunci când încercările de a controla sângerarea, utilizând măsurile folosite pentru o sângerare nazală anterioră, au eșuat. Sursa unei sângerări posterioare este aproape imposibil de văzut.

Pot fi efectuate, de asemenea,teste de laborator pentru a evalua pierderea de sânge sau efectele medicamentelor pentru subțierea sângelui.

Tratament

Tratamentul constă în măsuri generale de calmare a bolnavului şi a anturajului, deschiderea gulerului cămăşii, slăbirea centurii, aşezarea bolnavului într-o poziţie potrivită, fie şezând cu bărbia aplecată în piept sau, dacă bolnavul are tendinţă să leşine, culcat pe partea care sângerează.

Măsurile pentru oprirea hemoragiei sunt locale (esenţiale şi singurele necesare în epistaxisul de cauză locală), constând în compresiunea petei vasculare cu degetul prin intermediul aripii nasului, manevră ce poate fi efectuată de bolnav sau de cineva din anturajul acestuia; alteori se comprimă pata vasculară prin intermediul unui tampon introdus în fosa nazală, tampon de vată înmuiat în soluţie hemostatică de antipirină 10% (un comprimat de antipirină la o linguriţă de apă călduţă).

Dacă aceste măsuri simple nu opresc hemoragia, este necesară prezentarea de urgenţă la medic pentru aplicarea unor măsuri mai speciale, cum ar fi cauterizarea chimică cu perlă de nitrat de argint a vaselor care sângerează, tamponamentul anterior al fosei nazale cu meşe de tifon îmbibate în soluţie uleioasă (oleu eucaliptolat 2%) sau tamponament posterior combinat cu tamponament anterior în cazurile mai grave, la nevoie recurgându-se la ligaturi vasculare (ligatura arterei carotide externe în regiunea cervicală sau ligatura arterei maxilare interne, ligatura arterelor etmoidale anterioare).

Măsurile terapeutice generale urmăresc scăderea valorilor tensionale crescute spre cifrele normale la hipertensivi, esenţială fiind administrarea unui Glossary Link diuretic intravenos cu acţiune rapidă (furosemid), asociat cu administrarea unui hipotensor cu acţiune rapidă şi un sedativ.

În cazurile de tulburări de coagulabilitate sangvină ( Glossary Link hemofilie) se procedează la administrarea de medicamente specifice acestor afecţiuni. Cazurile de anemii grave instalate în urma unor epistaxisuri abundente cu golire rapidă a patului vascular, cu leşinuri repetate la cea mai mică tentativă de ridicare a pacientului la verticală, cu Glossary Link paloare accentuată şi scăderea valorilor hemoglobinei sub 6 g% în sânge necesită măsuri de reanimare care urmăresc umplerea rapidă a patului vascular şi refacerea parţială a masei de sânge pierdut, prin Glossary Link transfuzie de sânge izogrup, izoRh, tratament ce se poate realiza numai într-un serviciu medical de specialitate.

Alimentație/Stil de viațã

Cele mai multe sângerări nazale apar în timpul iernii, în zonele cu climat rece și uscat. Dacă sunteți predispus la sângerări nazale, folosiți un umidificator în casa în care locuiți.

Utilizați vaselină, un spray lubrifiant nazal sau un spray nazal salin pentru a menține pasajele nazale umede.

Evitați scobitul în nas sau suflarea nasului prea puternic.

În cazul în care sângerare nazală este legată de o altă afecțiune, cum ar fi bolile hepatice sau o afecțiune cronică a sinusurilor, urmați instrucțiunile medicului dumneavoastră pentru a ține această problemă sub control.

Renunțați la fumat. Fumatul contribuie la uscarea și iritarea foselor nazale.

Bibliografie

http://www.webmd.com/



 
 

Ultima modificareDuminică, 16 Martie 2014 15:57
O să te intereseze și: « Otita externă Rinita acută »
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top