Boala sarutului – mononucleoza infectioasa

Boala sarutului mai este denumita in cartile de specialitate  medicala ca mononucleoza  infectioasa. Aceasta boala, este o infectie determinata de virusul Epstein-Barr, ce se transmite preponderent prin sarut.  Virusul Epsein- Barr este un membru al familiei Herpes Viridae. Aceste virusuri sunt foarte raspandite in natura si pe tot globul pamantesc. 

Introducere

S-a constatat ca boala sarutului apare cel mai frecvent la persoanele intre 15-35 ani, desi poate aparea la orice varsta (atat la copii cat si la adultii ce implinesc peste 35 ani). Majoritatea infectiilor cu virusul Epsein- Barr aparute in perioada infantila si la copii mici sunt fie asimptomatice, fie se prezinta ca o faringita usoara . De asemenea acesta boala poate trece neobservata sau se poate manifesta ca o boala acuta( fiind uneori asociata cu o  faringita). In general acesta infectie cu virusul Epsein-Barr se face o singura data in viata. Mononucleoza infectioasa se vindeca, atat cu tratament, cat si fara si  evolueaza spontan spre vindecare, iar persoanele care au avut boala dobandesc o Glossary Link imunitate de durata impotriva virusului Epstein-Barr.

Simptome

Boala  sarutului isi poate face aparitia cu Glossary Link astenie, stare de rau general si Glossary Link mialgie (dureri musculare) care  poate dura 1-2 saptamani inainte de debutul febrei, faringitei si limfadenopatiei (marirea ganglionilor limfatici).
Faringita severa obliga de obicei pacientul sa ceara asistenta medicala. Febra apare la 90% dintre pacienti, iar temperatura la care se poate atinge are  valori de 39-49 grade celsius. 
Limfadenopatia si faringita sunt  simptomele cele mai frecvente in timpul primelor 2 saptamani de boala,  in timp ce splenomegalia (marirea in volum a splinei) este mai frecventa in timpul saptamnilor a doua si a treia. Limfadenopatia afecteaza cel mai adesea ganglioni cervicali posteriori, dar poate sa se generalize si la alte grupuri de ganglioni limfatici . Ganglioni limfatici fiind mariti sunt sensibili si simetrici.
Faringita , este considerata semnul predominant  al acestei boli care poate fi insotita de hipertrofie (dezvoltare exagerata)  amigdaliana si prezinta   un exudat ce se aseamana cu cel din faringita streptococica (pete albe pe peretele posterior al faringelui)
Dureri la nivelul gatului, febra , Glossary Link anorexie, indispozitie,   Glossary Link cefalee, Glossary Link splenomegalie, stare generala alterata, frisoane, preced adeseori cu cateva zile debutul bolii cu faringita. 

 

Impact

Desi este o boala care se vindeca usor, uneori fara tratament, totusi are unele complicatii destul de severe. Decesul se poate produce extrem de rar si cel mai adesea se datoreaza complicatiilor de la nivelul sistemului nervos central (SNC), a rupturii splenice,  a obstructiei cailor respiratorii superioare sau suprainfectiei bacteriene. 

Complicatiile de la nivelul SNC se dezvolta in timpul primelor doua saptamani de infectie cu virusul Epsein-Barr, iar la unii pacienti , in special la copii cele mai frecvente anomali neurologice sunt meningita si encefalita  ce debuteaza cu dureri  intense de cap (cefalee).  Infectia acuta cu virusul Epsein- Barr  a fost asociata si   cu paralizia de nervi cranieni . Anemia  hemolitica (hemoliza fiind procesul de distrugere a globulelor rosii ale sangelui) autoimuna apare la aproximativ 2% din cazuri si in timpul primelor doua saptamani. Cei mai multi bolnavi prezinta o Glossary Link anemie usoara care dureaza 1-2 luni.
Raspunsul in anticorpi nespecifici poate include de asemenea factorul reumatoid (FR). Ruptura splenica este mai  frecvent la barbati decat la femei si se poate manifesta ca durere abdominala, iradiata in umar.
Hipertrofia tesutului limfoid la nivelul amigdalelor sau la nivelul vegatatiei adenoide(ganglionii) poate avea ca rezultat obstructia cailor respiratorii superioare, care poate fi si rezultatul inflamatiei si edemului de la nivelul epiglotei, faringelui sau palatului. Aproximativ 10% pacienti cu mononucleoza infectioasa dezvolta faringita streptococica dupa ce faringita initiala se vindeca.
Alte complicatii rare includ Glossary Link hepatita , miocardita sau pericardita , pneumonia cu revarsat pleural , nefrita (inflamatia rinichilor) si vasculita. Alte afectiuni care impart unele caracteristici cu mononucleoza infectioasa sunt rubeola, limfocitoza infectioasa sau, si,limfomul sau leucemia.

Cauze

Virusul Epsein -Barr este raspandit prin contact cu secretii orale (saliva, mucus). Virusul este frecvent transmis de la adulti la copiii si intre adultii tineri prin transfer de saliva in timpul sarutului intim (asa zis frantuzesc) .
Transmiterea bolii  se face de obicei prin sarut care implica un sarut profund , intim, cu transfer de saliva sau prin picaturi infestate cu virusul Epsein –Barr.  Uneori boala de poate transmite si prin transfuzii de sange (cazuri foare rare) si prin Glossary Link transplant de maduva osoasa. O alta posibilitate mult mai redusa de transmitere a virusului Epstein Barr de la persoana afectata la cele sanatoase este prin folosirea in comun a veselei, pe care pot ramane urme de saliva infectata. Aceasta cale de transmitere se produce mai ales in sanul familiei, de la adolescent la ceilalti membri ai familiei.
Boala se transmite frecvent de la persoane asimtomatice(desi au virusul la ele nu se manifesta boala) care raspandesc virusul. Virusul  Epsein -Barr infecteaza epiteliul orofaringelui si glandele salivare si este raspandit de aceste celule. Apoi virusul se raspandeste prin curentul saguin si disemineaza in tot organismul .
Aceasta boala, nu este foarte este foarte contagiosa. Prima infectie pare sa apara la varste tinere, in grupuri cu un statut socio-economic mai precar si apare mai curent in tarile in curs de dezvoltare.
Mononucleoza  infectioasa nu se transmite la fel de usor ca ceilalti virusi  cum  ar fi virusurile gripale. Acest Glossary Link virus se gaseste in saliva si in mucus.  Perioada de incubatie nu se cunoaste cu cetitudine dar probabil este de 4-5 saptamani.
 
Cauze psihoemotionale
 
Din punct de vedere al cauzelor psihoemotionale mononucleoza infectioasa prezinta multe similitudini cu leucemia. Este  vorba de un dezechilibru al globulelor albe ale sangelui. Simtomele sunt si ele foarte asemanatoare (febra, oboseala, umflarea ganglionilor limfatici). Dar exista doua diferente majore intre aceste doua boli. Prima din aceste diferente consta in caracterul viral si necanceros al mononucleozei infectioase. Agresiunea pentru mononucleoza vine din exterior. A doua diferenta vine din faptul ca, in mononucleoza, inmultirea leucocitelor nu provine din maduva ci din structurile limfoide. Structura profunda a  persoanei bolnave  nu este afectata, chiar daca un nivel subtil (sistemul limfoid) a fost afectat. 
 
Dinamica generala  a aestei boli este aceeasi ca in cazul leucemiei. Suntem in prezenta unei dificultati de a lasa viata sa circule in noi. Si aici, ceva din noi a decis sa impiedice, sa interzica sau sa ,,omoare,, viata. Diferenta dintre aceste doua boli  consta in profunzimea problemei. In cazul mononucleozei, agresiunea exterioara (virus) semn al dezechilibrului in relatie cu viata si fericirea este datorat celuilalt.  Cu siguranta este vorba de o persoana care a trait una sau mai multe situatii in care sentimentul de ,,castrarea a fericirii,, a fost puternic. Interzicerea sau impiedicarea de a se bucura de viata, de a lasa viata sa vibreze in noi, sa se exprime, au venit din partea unei persoane .
 
Mononucleoza  infectioasa indica o ,,rezistenta ,,mare( fata de viata in general),  din partea persoanei afectate. Aceasta persoana ar trebui sa fie mai destinsa., sa se bucure si sa traiasca momentul prezent. Boala apare foarte frecvent la adolescentii care nu se impaca cu ideea  ca se indragostesc prea repede  si mai este corelata cu faptul ca fiinta in cauza este suparata ca un primeste suficienta iubire si apreciere.

Diagnostic

Pentru aceasta boala diagnosticul se realizeaza de catre un medic specialist pe baza semnelor si simptomelor. Medicul  stabileste si recomanda testarea sangelui. Se realizeaza testul cu anticorpi nespecifici ,,Monospot,, sau Paul-Bunnell. Anticorpi nespecifici apar in stadiile precoce ale bolii iar  la marea majoritate a pacientilor dispar dupa aproximativ 3 luni. 

Tratament

Tratamentul mononucleozei este suportiv si simptomatic. In  cazurile in care simtomele  mononucleozei sunt severe sau apar complicatii se
administreaza prednisonum pentru prevenirea obstructiei cailor respiratorii superioare  mai ales   la pacientii cu hipertrofie amigdaliana severa. Pentru aceasta boala  sunt in studiu noi terapii, incluzand utilizarea interferonului si perfuzia de celule T. 
Pentru cazurile de faringita severa se recomanda administrarea de comprimate orale fara prescriptie medicala. 
 
Tratament naturist
 
Tratamentul naturist indicat pentru mononucleoza infectioasa urmareste sa amelioreze simptomele faringitei. Se recomanda in aceasta directie, gargara cu sare, de mai mute ori pe zi si  folosirea propolisului. Propolisul este folosit pentru actiunea sa  dezinfectanta, reepitelizanta, imunostimulatoare. Ceapa si usturoiul sunt tonice regenerative si ajuta bonavul sa se vindece mai repede. Daca bolnavul acuza dureri intense  se recomanda plante cu efecte analgezice foarte efieciente fiind  coaja de salcie, cretusca si  mugurii de plop. Aceste plante pot fi folosite sub forma de macerate sau administrate sublingual (plantele sunt foarte bine macinate si apoi tinute 15-20 min sub limba).
 
Pentru ameliorarea adenopatiei se recomanda lipicioasa - parte aeriana, lumanarica- frunze si flori, sanziene galbene- flori, galbenele -flori, caprifoi- frunze, echinacea- rizom si radacini.

 

Alimentatie si stil de viata

Pentru bolnavi cu mononucleoza infectioasa este necesar repausul la pat .Este stringent contraindicat consumul de alcool si fumatul. Izolarea pacientilor cu mononucleoza infectioasa nu este necesara .
Alimentatia bolnavului consta in administrarea unei diete usoare , bogate in vitamine, minerale .Se recomanda consumarea de multe lichide: sucuri din fructe si legume, ceaiuri, macerate din plantele amintite anterior.
Ca masuri de prevenire a infectarii cu acest virus se recomanda pastrarea  igienei persoanale. Daca venim in contact cu un bolnav de mononucleoza ne vom spala pe maini de fiecare data. O alta recomandare este sa nu folosim vasele si paharele intrebuintate in prealabil de cel afectat.
Pentru evitarea rupturii splenice se va evita practicarea sporturilor traumatizante, si a activitatii fizice excesive timp de 6-8 saptamani. Totusi daca se produce ruptura splenica este necesara splenectomia si urmarea indicatiilor medicale.
 

Bibliografie

Principiile medicinii interne,vol1, Harrison
Manual de medicina clinica, Editura Medicala
Plante de leac  pentru tamaduirea sufletului, dr Dorin Dragos
Bolile ne invata unde gresim, Angela Mayer
 
Ultima modificareJoi, 21 Noiembrie 2013 13:51
O să te intereseze și: « ORL Protezele auditive »
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top