SfaturiMedicale.ro

Organisme modificate genetic: eşti ceea ce mănânci

La sfârşitul anului 2006, televiziunea naţională bulgară dezvăluia faptul îngrijorător că toate produsele de porumb şi de soia produse în ţară au fost modificate genetic. Într-o încercare de a vedea dacă acest lucru este adevărat, Eliza Grancearova de la Sofia Echo propune o analiză mai detaliată a acestui subiect. Problema alimentelor modificate genetic /OMG - organisme modificate genetic/ a căpătat importanţă în 2005, odată cu discuţiile legate de o nouă lege privind OMG. Proiectul de lege pentru OMG a fost adoptat cu mai multe amendamente, în timp ce în Legea pentru Alimente au fost introduse aspecte care reglementează OMG.
Între timp, ONG-uri /Organisme Neguvernamentale/ şi specialişti din domeniu au organizat numeroase discuţii şi campanii de informare şi a fost creată coaliţia Bulgaria – Zona liberă de OMG /BGMOFZ/.
Sub presiunea şi la intervenţia coaliţiei în munca parlamentarilor, dar şi datorită faptului că opinia publică s-a declarat împotriva OMG-urilor, unele din clauzele noii legi au fost schimbate.
Preşedintele Gheorghi Părvanov a ratificat documentele anti-OMG, la cererea ONG-urilor, însă nu a fost impus vreun moratoriu asupra OMG, aşa cum îl dorise BGMOFZ.
În momentul de faţă, singura protecţie de care au parte natura şi populaţia Bulgariei cade în sarcina mai multor instituţii ale statului, printre acestea numărându-se Ministerul Mediului şi Apelor, ministerul Agriculturii şi Pădurilor şi Inspectoratul Regional pentru Protecţia şi Controlul Sănătăţii Publice şi Control, din cadrul Ministerului Sănătăţii.
În domeniul alimentar, în noiembrie 2006, Ministerul Mediului şi Apelor a creat Comisia pentru Alimente Noi şi Modificate Genetic, însărcinată cu evaluările preliminare ale cererilor privind aprobarea vânzării de alimente care conţineau OMG şi cu trimiterea documentaţiei pentru aprobare Comisiei Europene.
În pofida Legii Alimentelor, care interzice OMG-urile atâta vreme cât nu există o permisiune specială, astfel de produse există şi sunt vândute consumatorilor neinformaţi, declara pentru Sofia Echo Ivailo Popov coordonatorul campaniei anti-OMG al ONG-ul ecologist ''Za Zemiata''.
În august 2006, două ONG-uri din BGMOFZ, ''Za Zemiata'' şi ''Mayday Foundation Varna'', alături de Centrul pentru Mediul Ambiant din Varna au ordonat teste pe 10 grupuri de produse care pot fi cumpărate din pieţele bulgare, cinci dintre acestea conţinând soia şi cinci porumb.
Rezultatele au arătat că produsele pe bază de porumb nu conţineau OMG, în timp ce unele produse pe bază de soia (sosurile de soia, boabele de soia şi seminţele), produse de firma Vitabel, şi vafele de ciocolată conţineau acest produs modificat genetic, precizează Popov.
Principala problemă legată de OMG este incapacitatea de a examina dovezile complete pe termen scurt şi impactul OMG peste generaţii. Unele efecte ale structurii modificate genetic nu vor apărea înainte de 30 de ani, adaugă Popov, precizând că, după părerea sa, ”includerea OMG în agricultură înseamnă a pune capăt agriculturii tradiţionale şi alimentelor curate”.
Nu se ştie încă cum ingineria genetică va afecta sănătatea sau în ce fel. OMG-urile conţin proteine pe care oamenii nu le-au mai consumat niciodată şi în privinţa cărora organismul nu are nici o experienţă. Nu există prin urmare nicio cale de a afla dacă acest nou tip de proteine poate cauza alergii sau alte boli cronice.

Ce se întâmplă în alte ţări în privinţa OMG-urilor
Austria. În mai 2006, Parlamentul landului austriac Styria a adoptat o lege care interzice orice poluare cu OMG peste 0,1 la sută în câmpurile învecinate. Această lege reprezintă o palmă dată Comisiei Europene, care cere prevenirea poluării cu OMG când acestea depăşeasc 0,9 la sută.
Potrivit noii legislaţii a landului Styria, culturile modificate genetic au nevoie şi de aprobarea guvernului, ceea ce face procedura aprobării finale şi mai complicată.
Styria a insistat ca limita de 0,9 la sută să fie aplicată produsului alimentar final şi nu producţiei agricole.
În Polonia, la 27 aprilie 2006, Parlamentul a interzis comerţul cu seminţe modificate genetic după o avertizare din partea Coaliţiei Internaţionale pentru Protejarea Naturii Poloneze. De asemenea, seminţele modificate genetic nu vor mai intra în Registrul Naţional al Seminţelor.
Organizaţia Mondială a Comerţului /OMC/ susţine că interzicea OMG-urilor în anumite ţări va afecta comerţul liber. În replică, expertul Greenpeace şi activistul Maisey Muscat a declarat că rezoluţia guvernului polonez arată că parlamentarii de la Varşovia erau conştienţi de posibilele riscuri ale cultivării OMG, în pofida ameninţărilor OMC.
În România, produsele locale conţinând OMG ar putea fi interzise spre a fi exportate în UE şi pe piaţa din România din cauza nerespectării legislaţiei UE privind catalogarea şi urmărirea originii alimentelor.
Experţii sunt de părere că folosirea din ce în ce mai mare a culturilor modificate genetic afectează agricultura organică, domeniu în care România are potenţialul de a fi competitivă pe piaţa europeană.
În România există 130.000 de hectare de boabe de soia modificată genetic (reprezentând 70 la sută din toată cultura de boabe de soia din ţară), această ţară fiind pe primul loc în Europa la producerea de boabe de soia modificate genetic.
O mare parte din culturi s-a făcut cu seminţe necertificate, ceea ce înseamnă că originea lor nu a putut fi stabilită.
În această ţară, OMG-urile au fost introduse în absenţa unui cadru legal în această privinţă, fără să existe o dorinţă puternică politică în vederea impunerii vreunei reglementări şi fără că populaţia să fie bine informată.
Consultantul pe probleme agricole Dragoş Dima declara că România va trebui să plătească un preţ mare dacă nu îşi va stabili un sistem eficace de a testa şi controla producerea de alimente pe bază de soia.
Accesul la fondurile structurale pentru proiecte agricole ar putea fi restricţionat în cazul României, dacă această ţară nu ia măsurile necesare pentru etichetarea şi identificarea originii acestora.
Potrivit lui Dima, România are nevoie de mai mulţi ani pentru a-şi rezolva haosul din agricultură.
“România va trebui să distrugă culturile cu varietăţi neacceptate de OMG”, a declarat acesta pentru publicaţia Balkan Insight din grupul Balkan Investigative Reporting Network.
În Ungaria, a fost descoperită carne la conservă cu peste 3 la sută OMG în compoziţie, fără ca acest lucru să fi fost specificat pe ambalaj.
Potrivit legislaţiei naţionale, alimentele cu peste 0.9 procente OMG în compoziţie ar trebui să aibă aceste informaţii indicate clar pe ambalaj. Supermaketurile Lidl şi Tesco au declarat că vor scoate de pe rafturi aceste produse.

Importurile din SUA
În octombrie 2006, experţi din statele membre ale UE din cadrul ''Standing Committee on the Food Chain and Animal Health'' au aprobat decizia UE de a efectua teste obligatorii pentru depistarea OMG în cazul orezului importat din SUA. Comisia a declarat că decizia a fost luată ca urmare a lipsei de acord între autorităţile americane şi cele ale UE privind un raport comun legat de orezul importat.
/Sofia Echo//Rompres/

Acest articol a fost citit de 1320 ori.

Comenteaza articolul

Nume:
Titlu:
Comentariu:
Cod:*

Fii primul care comenteaza articolul

[ Inapoi ]

Lentile de contact