Alte denumiri: buciumaș, calamar, calamuz, calamenă, crin-de-apă,
paporotnec, papură-roșie, speribană, spetează, tartarachi, trestie-mirositoare.
Această plantă acvatică este răspândită mai ales pe langă bălți, lacuri mocirle
și pe malul apelor liniștite. Din mâlul de pe mal se ridică vertical rizomul,
din care răsar numeroase frunze în formă de spadă, care ajung pâna la înălțime
de 1 metru. Tija, presată plat, are în mijloc un pistil conic, în
nuanțe de la verzuliu la maro gălbui. Rădăcina este groasă cât degetul, crește
pina la o lungime de 1 metru și are, în stare proaspătă, un gust amar, puternic
condimentat. Uscând rădăcina, aceasta își mai pierde din aroma și tărie. Se
culege in primavara timpurie sau in toamna tirzie. Radacina obligeanei nu este
utilizata numai datorita puerii ei intaritoare in cazul unei slabiri generale a organelor digestive, in balonari stomacale si intestinale,
precum si in colici, ci ea ajuta si
in dereglari glandulare si artrita. Radacina contribuie foarte
mult la curatirea de mucozitati a
intestinelor si stomacului cu secretii abundente. Este indicata si in hipometabolism (metabolism scazut), in hipotonie (lenevie) intestinala, in cloroza si hidropizie.
Oamenii neobisnuit de slab, care au pierdut in greutate nu din lipsa unei hrane
bune, ar trebui sa bea ceai de obligeana si sa faca din cind in cind cite o
baie completa cu adaos de oligeana. Obligeana inlatura inapetenta, se recomanda in cazul funcionarii proaste a rinichiului si este un mijloc bun de curatire
pentru organism. Ceaiul este de folos chiar copiilor alergici la guten,
suferind de celiachie, maladie tot
mai frecventa in ultimul timp. Radacina uscata, mestecata incet, ii poate dezobisnui
pe frumator de patima de fumat. Ochii slabiti pot
fi intariti daca se ung de mai mult ori pleoapele inchise cu suc proaspat stors
din radacina de obligeana. Sucul se lasa citeva minute sa-si
faca efectul, apoi pleoapele sunt spalate cu apa rece. Adesea am putut aduce un
ajutor substantial in degeraturi sau cand ingheata dieferite parti ale
corprului, recomandând baile de obilegeana. Radacinile sunt bagate peste noapte
in apa rece, iar a doua zi se pun sa dea in clocot. Se iau de pe
foc si se lasa sa stea 5 minute. Se scalda locurile bolnave 20 minute in
infuzia nu prea fierbinte. Licidul respectiv poate fi reincalzit si refolosit
maxim de 4 ori. Baile au o actiune benefica si asupra mainilor
si picioarelor reci, dar in acest caz ele trebuie facute cit se poate de
fierbinti.
Mod de folosire: -prepararea
ceaiului: ceaiul din radacini de obligeana se prepara doar ca
extract rece. 1 lingurita rasa de radacini se lasa peste noapte in 1 litru de
apa. Dimineata se incalzeste usor si se strecoara. Inainte de folosire ceaiul
se incalzeste in bain-marie. -suc
proaspat: radacinile proaspete se curata cu grija si se trec prin
sotrcatorul electric de uz casnic cit sunt inca umede. -adaos la baie completa: cca.200
grame de radacini se lasa peste noapte la rece in 5 litrii de apa. A doua zi se
da totul in clocot, se trage de pe foc, se lasa sa stea putin si se adauga la
apa de baie.
Alte denumiri: buciumaș, calamar, calamuz, calamenă, crin-de-apă,
paporotnec, papură-roșie, speribană, spetează, tartarachi, trestie-mirositoare.
Această plantă acvatică este răspândită mai ales pe langă bălți, lacuri mocirle
și pe malul apelor liniștite. Din mâlul de pe mal se ridică vertical rizomul
