There are 50 entries in this glossary.
Search for glossary terms (regular expression allowed)
Begins with Contains Exact term Sounds like Tick to search all glossaries
All A B C D E F I M N O P R S T U
Term Definition
ulceran

acțiune terapeuticã: ulceran este un nou antagonist h2 (anti-h2) cu acțiune puternicã și cu o înaltã selectivitate pentru h2-receptori. famotidina inhibã secreția gastricã acidã bazalã și stimulatã și reduce secreția de pepsinã. indicații: ulceran este indicat în tratamentul ulcerului gastric benign și duodenal. alte situații în care reducerea secreției gastrice de acid este indicatã: sângerarea la nivelul tractului gastrointestinal superior (hemoragii digestive superioare); sindromul zollinger-ellison; profilaxia ulcerațiilor duodenale recurente. mod de administrare: pentru tratamentul unui ulcer duodenal acut, doza recomandatã este un comprimat (40 mg) înainte de culcare. durata tratamentului este de 4-8 sãptãmâni. aceastã perioadã poate fi scurtatã dacã vindecarea ulcerului este confirmatã prin endoscopie. vindecarea ulcerului are loc, în marea majoritate a cazurilor, în timp de 4 sãptãmâni. dacã dupã 4 sãptãmâni nu s-a produs vindecarea, se recomandã o perioadã suplimentarã de 4 sãptãmâni. pentru profilaxia ulcerului duodenal recurent, doza recomandatã este de 20 mg, înainte de culcare. În ulcerul gastric benign, doza recomandatã este de un comprimat (40 mg), înainte de culcare. durata tratamentului este de 6-8 sãptãmâni. aceastã perioadã poate fi scurtatã dacã vindecarea ulcerului este confirmatã prin endoscopie. la pacienții cu hipersecreție acidã gastricã foarte pronunțatã (sindromul zollinger-ellison), doza inițialã este un comprimat (20 mg), la fiecare 6 ore. doza ulterioarã trebuie ajustatã în funcție de rãspunsul clinic al pacientului. doza de 40 mg/zi poate fi utilizatã timp de un an fãrã efecte secundare semnificative sau pierderea eficacitãții. pacienții care au primit deja un alt antih2 pot recurge la ulceran într-o dozã inițialã superioarã celei recomandate mai sus. dozele pentru pacienții cu insuficiențã renalã: famotidina este eliminatã în principal prin urinã. de aceea, doza trebuie redusã la pacienții cu insuficiențã renalã (clearance-ul creatininei sub 30 ml/min sau creatinina sanguinã 3 mg/100 ml) la 20 mg/zi, în loc de 40 mg/zi. considerații speciale: Înainte de începerea tratamentului cu famotidinã, este necesarã excluderea posibilitãții ulcerului gastric malign. rãspunsul simptomatic al ulcerului gastric la famotidinã nu exclude malignitatea. pacienții în vârstã care primesc ulceran trebuie sã fie monitorizați. contraindicații: administrarea medicamentului în caz de sarcinã este mai puțin indicatã. Încã nu este cunoscut dacã famotidina se eliminã în lapte. mamele care alãpteazã trebuie sã stopeze fie tratamentul fie alãptarea. medicamentația la copii este foarte limitatã. reacții adverse: famotidina este foarte bine toleratã de organism. au fost semnalate: diaree, cefalee, stare de obosealã. alte efecte secundare, mai rar semnalate, au inclus: uscãciunea gurii, constipație, vãrsãturi, înroșirea pielii, tulburãri gastrointestinale și anorexie. interacțiuni: nu au fost semnalate efecte clinice semnificative la interacțiunea cu diverse medicamente, ca: warfarin, propranolol, teofilinã, diazepam.

ulcerotrat

acțiune farmacoterapeuticã: antiacid și protector al mucoasei, favorizând epitelizarea și vindecarea ulcerațiilor gastroduodenale. indicații: ulcer gastroduodenal, ulcer peptic, gastritã cronicã hiperacidã. contraindicații: abdomen acut, gastritã hipoacidã, complicațiile ulcerului (hemoragii, perforații), insuficiențã renalã severã (risc de efecte toxice produse de magneziu). nu se administreazã la copii sub 7 ani. precauții: prudențã în folosirea dozelor mari în caz de obstacol la nivelul intestinului și la copii (risc de efecte toxice ale magneziului și bismutului subnitric). interacțiuni medicamentoase: compușii de magneziu scad absorbția intestinalã a tetracilcinei, digoxinei și altor medicamente. mod de administrare: adulți: 2 comprimate de 3-4 ori pe zi, imediat dupã mesele principale; tratamentul poate dura de la 3 la 6 sãptãmâni pânã la 3 luni. copii 7-15 ani: 1/2-1 comprimat de 3 ori pe zi. nu se administreazã copiilor sub 7 ani.

ulcoran

indicații: tratamentul ulcerului gastric și duodenal, inclusiv ulcerele consecutive unui tratament medicamentos cu antiinflamatoare nesteroidiene, dupã întreruperea administrãrii acestora. esofagita de reflux. sindromul zollinger-ellison. prevenirea recãderilor la pacienții cu ulcer recidivant. prevenirea hemoragiilor în cazul unui ulcer provocat de stres la pacienții cu risc. prevenirea hemoragiilor recidivante la bolnavii prezentând deja episoade hemoragice datorate unui ulcer sau unei eroziuni esofagiene, gastrice sau duodenale. contraindicații: hipersensibilitate la ranitidinã. reacții adverse: au fost raportate în decursul tratamentului cu ranitidinã urmãtoarele reacții adverse: cefalee, vertij, erupții cutanate, reacții de hipersensibilitate (urticarie, edem angioneurotic, febrã, bronhospasm, hipotensiune, șoc anafilactic), uneori chiar la prima administrare. modificãri tranzitorii și reversibile ale funcției hepatice. s-au semnalat și cazuri rare de hepatitã colestaticã, hepatocelularã sau mixtã; pancreatitã acutã, confuzie, depresie și halucinații. ca și celelalte antihistaminice h2, ranitidina poate sã provoace bradicardie sau bloc atrio-ventricular. la bãrbați apar uneori o tensiune mamarã, artralgie sau mialgie. modificãri ale formulei sanguine: leucopenie, trombocitopenie, cazuri foarte rare de agranulocitozã și pancitopenie acompaniatã de hipoplazie medularã sau aplazie. nu s-a putut evidenția o diferențã între pacienții vârstnici și cei tineri în ceea ce privește rata vindecãrilor și frecvența reacțiilor adverse. mod de administrare: adulți: În general dozele variazã între 150 și 300 mg/zi. capsulele se adminisreazã cu o cantitate micã de lichide. ulcerul gastric și duodenal: 150 mg de 2 ori/zi - dimineața și seara înainte de culcare, independent de mese, timp de 4 sãptãmâni. În ulcerul duodenal se poate folosi o singurã prizã de 300 mg (douã capsule) la culcare. În majoritatea cazurilor vindecarea apare dupã 4 sãptãmâni de tratament. acesta poate fi prelungit pânã la 8 sãptãmâni în caz de nevoie. pentru un ulcer consecutiv unui tratament cu antiinflamatoare, durata terapiei cu ranitidinã este în general de 8 sãptãmâni. la pacienții cu antecedente de ulcer recidivant se impune un tratament de întreținere de 150 mg/zi, dupã masa de searã, timp de 12 luni. esofagita de reflux: 150 mg de 2 ori /zi (dimineața și seara) timp de 8-12 sãptãmâni. sindromul zollinger ellison: tratamentul se va începe cu 150 mg de 3 ori/zi. În continuare dozele pot fi crescute la 600-900 mg /zi, în 4 -6 prize. copii: experiența clinicã fiind limitatã în cazul copiilor, tratamentul va fi efectuat sub strictã supraveghere medicalã. se recomandã pentru ulcerul gastric și cel duodenal 2mg/kg corp/zi, cu o dozã maximã de 300 mg/zi. În caz de insuficiențã renalã: ranitidina fiind excretatã pe cale renalã, o insuficiențã renalã severã cu clearance creatininic mai mic de 50 ml/min duce la o creștere a nivelului seric al acesteia. se recomandã ca dozele zilnice sã nu depãșeascã 150 mg. În cazuri de dializã peritonealã sau hemodializã, o dozã suplimentarã de 150 mg de ranitidinã va fi administratã imediat dupã dializã. precauții: tratamentul cu un antagonist h2 al histaminei poate masca simptomele unui cancer gastric, întârziind diagnosticarea acestuia. Înainte de a începe tratamentul cu ulcoran, posibilitatea unui cancer gastric trebuie exclusã. În caz de insuficiențã renalã dozele vor fi adaptate în funcție de clearance-ul creatininic. experiența clinicã a arãtat o incidențã foarte scãzutã a efectelor secundare provocate de ranitidinã. se recomandã totuși un control periodic al bolnavilor aflați sub tratament de întreținere cu ulcoran. administrarea simultanã a unor doze mari de sucralfat (2 g) poate diminua absorbția antihistaminicului. nu s-a observat acest efect dacã se pãstreazã un interval de 2 ore între prize. sarcinã și alãptare: se va folosi doar în caz de strictã necesitate. ranitidina traverseazã bariera placentarã și este excretatã în laptele matern. semnificația clinicã a acestor efecte nu a fost complet evaluatã pânã în momentul de fațã. interacțiuni: asocierea cu antiacide cu putere slabã sau moderatã de neutralizare nu influențeazã în mod semnificativ biodisponibilitatea ranitidinei. se va evita însã administrarea simultanã cu antiacide puternice. acestea se vor folosi la un interval de 1,5-2 ore dupã ulcoran. În sindromul zollinger ellison se recomandã pentru anumiți pacienți asocierea ranitidinei cu un anticolinergic (pirenzepina). ranitidina nu influențeazã semnificativ din punct de vedere clinic metabolizarea altor medicamente prin intermediul citocromului p450. nu s-au observat interacțiuni importante cu anticoagulante cumarinice, diazepam, fenitoinã, propranolol sau teofilinã. supradozare: se va recurge la un tratament simptomatic. dacã este necesar, nivelul plasmatic poate fi redus prin hemodializã.

ulfamid

acțiune terapeuticã: antiulceros, inhibã marcat secreția gastricã acidã prin blocarea receptorilor h2; efectul se instaleazã repede și este de duratã relativ lungã - apare la circa o orã de la administrarea oralã, este maxim dupã 1 - 3 ore și se menține, obișnuit, 10 ore (sau mai mult). indicații: tratamentul ulcerului duodenal sau gastric evolutiv, profilaxia bolii ulceroase (mai ales ulcer duodenal cu recidive frecvente sau risc mare de complicații); sindrom zollinger-ellison. mod de administrare: oral, pentru tratamentul ulcerului evolutiv, câte 1 comprimat de 40 mg seara, zilnic 4-8 sãptãmâni; pentru profilaxia ulcerului, câte 1 comprimat de 20 mg seara, zilnic, timp îndelungat; în sindromul zollinger-ellison se începe cu 1 comprimat de 20 mg la fiecare 6 ore și se crește dupã nevoie - obișnuit 1 comprimat a 40 mg de 4 ori/zi. În insuficiența renalã avansatã doza utilã pentru tratamentul ulcerului este de 1 comprimat a 20 mg/zi. reacții adverse: În general bine suportat; rareori cefalee, amețeli, constipație sau diaree; foarte rar astenie, uscãciunea gurii, greațã, vomã, erupții cutanate, prurit, creșterea enzimelor hepatice, icter colestatic, edem angioneurotic, urticarie și alte reacții alergice de tip anafilactic; au fost semnalate câteva cazuri de confuzie mintalã (atribuite incert medicamentului). contraindicații: alergie la famotidinã; este necesarã excluderea posibilitãții cancerului gastric (famotidina poate masca simptomele și întârzia diagnosticul); prudențã la bolnavii cu insuficiențã renalã (doze mici); prudențã în timpul sarcinii, se evitã în primul trimestru.

Glossary 2.8 uses technologies including PHP and SQL
Back to top