Migrena

Migrena este o durere de cap severă, ce poate provoca pulsaţii intense,  într-o zonă a capului, fiind de obicei însoțită de greață, vărsături și sensibilitate extremă la lumină şi sunete.

Introducere

Cuvântul migrenă provine de la cuvântul hemicrania care înseamnă "pe jumătatea capului", în special din cauza durerii ce poate avea formă pulsatilă, pe o singură parte a capului. Boala a fost menţionată pentru prima data în Biblie, dar este cunoscută în tratatele medicale de aproximativ 400 de ani.

Atacurile de migrenă pot provoca dureri severe timp de ore sau zile și pot fi atât de intense încât  persoana afectată nu are decât un singur gând, acela de a găsi un loc întunecat, liniștit, unde să se întindă.

Unele migrene sunt precedate sau însoțite de simptome senzoriale de avertizare (halou), cum ar fi flash-uri de lumină, puncte negre sau furnicături în brațe şi picioare.

Tratamentele medicamentoase pot reduce frecvenţa şi severitatea migrenelor. Dacă tratamentul urmat nu are rezultate, se recomandă administrarea unui alt medicament pentru dureri de cap (migrenă). Medicamentele potrivite, combinate cu remediile naturiste și modificarea stilului de viaţă, pot fi de mare folos.

Simptome

Migrenele debutează de cele mai multe ori încă din copilărie, adolescenţă sau maturitate timpurie. Ele evoluează trecând prin patru etape (faze): prodrom, aura, dureri de cap și postdrom, deși este posibil ca nu toţi pacienţii să treacă prin toate aceste etape.

Prodrom. Cu o zi sau două înainte de declanşarea unei migrene, este posibil să se observe anumite schimbări cum ar fi :
Glossary Link constipație
Glossary Link depresie
• pofte alimentare
• hiperactivitate
• iritabilitate
• rigiditate la nivelul gâtului
• căscat incontrolabil
• aura.

Aura poate avea loc înainte sau în timpul durerilor de cap. Aura reprezintă simptome ale sistemului nervos cum ar fi  tulburări de vedere sau flash-uri de lumină. Uneori, aura constă, de asemenea, în senzaţii senzoriale, de mişcare sau tulburări de vorbire. Cei mai mulți oameni suferă de migrenă fără aura. Fiecare din aceste simptome, încep, de obicei,  treptat, se acumuleaza timp de câteva minute, apoi durează în mod obișnuit de la 20 la 60 de minute. Astfel de simptome din această fază pot fi :
• fenomene vizuale, apariţia unor diverse forme în câmpul vizual, pete luminoase sau flash-uri de lumină
• pierderea vederii
• parestezii într-un braț sau picior
• probleme de vorbire ( Glossary Link afazie).
Mai puţin frecvent, aura poate fi asociat cu slăbiciune la nivelul membrelor (migrena hemiplegică).

Migrena cu aură poate fi legată de mortalitatea cardiovasculară

Durerile de cap. Când este netratată, migrena durează, de obicei, de la patru la 72 de ore, dar frecvența cu care apar durerile de cap variază de la persoană la persoană. Apariţia migrenelor poate fi de mai multe ori pe lună sau mai puțin. În timpul unei migrene , este posibil să apară următoarele simptome :
• durere pe o parte sau pe ambele părți ale capului
• durere care pulsează (pulsatilă)
• sensibilitate la lumină, sunete și mirosuri
• greață și vărsături
• vedere încețoșată
• ameţeală , urmată uneori de leșin.

Postdrom. Faza finală, cunoscută sub numele de postdrom, are loc după un atac de migrenă şi poate dura până la 48 de ore. În tot acest timp pacienţii se pot simţi extenuaţi, deși unii oameni resimt o stare ușor euforică. Cele mai multe cazuri de migrene sunt de multe ori nediagnosticate și netratate. Dacă apar  regulat semne și simptome de atacuri de migrenă, se recomandă ținerea unei evidenţe a acestora si modul în care au fost tratate.

Se recomandă  un consult medical la camera de urgență, dacă apar oricare dintre următoarele semne şi simptome, ce pot indica alte probleme medicale, mai grave :
• dureri de cap severe care apar brusc
• dureri de cap cu febră, gât înţepenit, confuzie mentală, Glossary Link convulsii, vedere dublă, slăbiciune, amorțeală sau probleme de vorbire
• dureri de cap după un traumatism cranian, mai ales în cazul în care durerile de cap se înrăutățesc
• dureri de cap cronice, care se agravează după tuse, efort, încordare sau o mișcare bruscă
• dureri de cap noi dacă vârsta este mai mare de 50 de ani.

Impact

O serie de factori pot predispune la declanşarea atacurilor de dureri de cap:

Istoricul familial. Până la 90 la sută din persoanele cu migrene au un istoric familial de atacuri de migrenă. În cazul în care unul sau ambii parinţi au migrene, atunci șansele cresc.

Vârsta. Migrenele pot debuta la orice vârstă, cu toate că cei mai mulți pacienţi experimentează prima lor migrenă în timpul adolescenţei. După vârsta de 40 de ani, cei mai mulți pacienţi care suferă de migrene, au avut primul lor atac.

Sexul. Femeile sunt de trei ori mai expuse migrenelor decât bărbaţii. În copilărie durerile de cap tind să afecteze mai mulți băieții decât fetele, ca după pubertate, la maturitate,  mai mult persoanele de sex feminin să fie afectate.

Modificări hormonale. În cazul unei femei care are migrene, durerile de cap pot începe chiar înainte sau la scurt timp după debutul menstruatiei. Ele se pot schimba, de asemenea, în timpul sarcinii sau menopauzei. În general se observă o ameliorare a migrenelor după menopauză.

Cauze

Deși cauza migrenelor nu este pe deplin înțeleasă, moştenirea genetică şi factorii de mediu par să joace un rol important. Migrenele pot fi cauzate de anumite schimbări la nivelul trunchiului Glossary Link cerebral și interacțiunile sale cu nervul trigemen, o cale majoră de durere. Dezechilibrele chimice produse în creier - inclusiv serotonina, care ajută sistemul nervos la reglarea durerii, pot fi de asemenea, implicate. Cercetătorii continuă să studieze rolul serotoninei în declanşarea migrenelor.
Nivelul de serotonină scade în timpul atacurilor de migrenă, ceea ce determină ca sistemul  de trigemeni să elibereze o serie de substanţe numite neuropeptide, care se deplasează spre exteriorul creierului.  Rezultatul este durerea de cap intensă.

Indiferent de mecanismul exact al durerii de cap, o serie de factori comuni o poate declanșa:

Modificari hormonale la femei. Fluctuațiile de estrogen par a declanșa dureri de cap la multe femei. Femeile care au un istoric de dureri de cap, raportează de multe ori migrene,  imediat înainte sau în timpul ciclului menstrual, atunci când acestea au o scădere majoră a estrogenului. Altele au o tendință crescută de a dezvolta migrene în timpul sarcinii sau menopauzei.

Medicamentele hormonale, cum ar fi contraceptivele orale și terapia de substituție hormonală, de asemenea, poate agrava migrenele. Unele femei constată de multe ori că migrenele lor apar mai frecvent atunci când iau aceste medicamente.

Alimente. Brânzeturile fermentate, alimentele sărate sau procesate, pot declanşa migrene. De asemenea săritul orelor de masă sau postul poate declanşa dureri de cap severe.

Aditivii alimentari. Unii îndulcitori cum ar fi aspartamul sau glutamat monosodic folosit în conservarea alimentelor, pot declanșa migrene.

Băuturile alcoolice. Alcoolul, în special vinul sau berea, și băuturile ce conţin cofeină pot declanșa migrene.

Stresul. Stresul de la locul de muncă sau de acasă poate provoca deseori migrene.

Stimulii senzoriali. Luminile strălucitoare și efectul de orbire al soarelui poate provoca migrene, ca şi sunetele puternice. Mirosurile neobișnuit de intense, inclusiv parfumul , diluantul pentru vopsea, fumatul pasiv și altele, pot declanşa migrene la unele persoane mai sensibile.

Modificări ale orelor de somn. Lipsa  somnului sau, din contra,  prea multe ore de somn, pot declanşa migrene la unii oameni, de exemplu decalajele datorate fusului orar.

Factorii fizici. Un efort fizic intens, fără antrenament prealabil, inclusiv o activitate sexuală extenuantă (vlăguitoare) , poate provoca migrene.

Schimbări ale mediului înconjurător. Schimbarea vremii sau a presiunii barometrice, mai ales în anotimpurile de tranziţie, primăvara şi toamna, care solicită organismul,  declanşează dureri de cap.

Medicamente. Contraceptivele orale și vasodilatatoare, cum ar fi Glossary Link nitroglicerina, pot agrava migrenele.

De ce ne doare capul ?

Diagnostic

Dacă există deja un istoric familial de dureri de cap, medicul specialist neurolog va diagnostica starea pe baza revizuirii simptomelor, precum și a unui examen fizic și neurologic.
Medicul poate recomanda o multitudine de teste pentru a exclude alte cauze posibile pentru durerile de cap, în special dacă starea devine neobișnuită, complexă sau dintr-o dată devine severă.

Analize de sânge. Medicul poate solicita analize de sânge pentru a vedea dacă există afecţiuni ale vaselor de sânge, infecţii la măduva spinării sau creier.

Tomografie computerizată (CT) .  Computer tomograful foloseşte o serie de raze X,  pentru a crea imagini transversale detaliate ale creierului . Acest lucru ajută medicii la diagnosticarea tumorilor , infecţiilor, leziunilor cerebrale, sângerări la nivelul creierului sau alte probleme medicale posibile, care ar putea fi cauza durerilor de cap.

Imagistica prin rezonanţă magnetică (RMN). RMN-ul foloseşte un  câmp magnetic pentru obţinerea unor imagini detaliate ale creierului şi vaselor de sânge. Scanarea în acest mod a creierului, ajută la diagnosticarea tumorilor, accidentelor vasculare cerebrale, sângerărilor în creier, infecțiilor, precum și alte afecţiuni ale creierului şi sistemului nervos (afecţiuni neurologice).

Puncţie lombară. Dacă medicul suspectează unele afecţiuni, cum ar fi infecții sau sângerări în creier, poate recomanda efectuarea unei puncţii lombare. În timpul acestei proceduri, se va introduce un ac subțire între două vertebre ale coloanei vertebrale, pentru extragerea unui eșantion de lichid cefalorahidian, pentru a fi analizat la laborator.

Tratament

O varietate de medicamente au fost create special pentru tratarea migrenelor. În plus, unele medicamente utilizate în mod obișnuit pentru a trata alte afecţiuni, poate amelioriora sau preveni migrenele. Medicamente utilizate pentru lupta cu migrenele se împart în două mari categorii:
Medicamente analgezice. Tratamentul cu aceste medicamente, cunoscut, de asemenea, şi sub numele de tratament Glossary Link acut sau abortiv, este luat în timpul atacurilor de migrenă și este conceput pentru a opri simptomele care au început deja.
Medicamente de prevenire. Aceste tipuri de medicamente sunt luate în mod regulat, de multe ori în fiecare zi, pentru a reduce severitatea sau frecvenţa migrenelor.
Alegerea unei strategii pentru gestionarea migrenelor,  depinde de frecvența și severitatea dureri de cap, de gradul de dizabilitate, de cauză și de alte afecțiuni medicale. Unele medicamente nu sunt recomandate dacă sunteți gravidă sau alăptați. Altele sunt interzise copiilor. Doar medicul vă poate ajuta să găsiţi medicaţia potrivită.

Medicamente analgezice. Pentru cele mai bune rezultate, se iau aceste medicamente de alinare a durerii, cât mai de la începutul semnelor sau simptomelor de migrenă. Efectul lor este amplificat dacă după administrare pacientul se odihnește sau doarme într-o cameră întunecată. Astfel de medicamente sunt:
Antialgice. Aspirina sau medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) cum ar fi ibuprofenul, poate ajuta la ameliorarea migrenelor uşoare.
Antialgice, cum ar fi acetaminofen ( Glossary Link paracetamol, altele), de asemenea, poate ajuta la ameliorarea migrenelor usoare la unele persoane. Medicamentele comercializate în mod special pentru migrene, cum ar fi o combinație de acetaminofen, aspirină și cafeină, de asemenea, pot ușura durerea data de migrena moderată, dar nu sunt eficiente în monoterapie pentru migrene severe. Dacă sunt luate prea des sau pentru perioade lungi de timp, aceste medicamente pot duce la ulcere, hemoragii gastro-intestinale şi dureri de cap de medicaţie excesivă.

Triptani. Multe persoane cu atacuri de migrenă folosesc triptani pentru a trata migrene lor. Triptanii acţionează printr-un efect de constricţie a vaselor de sânge si blocarea căilor de durere la nivelul creierului. Triptani ameliorează în mod eficient durerea și alte simptome care sunt asociate cu migrenele.
Astfel de medicamente includ sumatriptan, rizatriptan, almotriptan, naratriptan, zolmitriptan, frovatriptan și eletriptan. Unele sunt disponibile ca spray-uri nazale și injecții, în plus față de tablete. Efectele secundare ale acestei medicaţii includ greață, amețeli, somnolență și slăbiciune musculară. Ele nu sunt recomandate pentru persoanele expuse riscului de accidente vasculare cerebrale si atacuri de Glossary Link cord.

Ergot. Ergotamina este mai puțin eficientă decât triptanii, ănsă este recomandată cu predilecţie pentru cei a căror durere durează mai mult de 48 de ore.
Ergotamina poate provoca greață și vărsături și alte efecte secundare, și aceasta poate duce, de asemenea, la dureri de cap de medicaţie excesivă. Dihidroergotamină (DHE 45, Migranal) este un derivat de ergot, care este mult mai eficient si are mai puţine efecte secundare decat ergotamina. Este disponibil sub formă de spray nazal sau sub formă de injecție. Acest medicament poate provoca mai puţine efecte secundare decât ergotamina și este mai puțin probabil să conducă la dureri de cap-de medicaţie excesivă.

Medicamente anti-greaţă. Deoarece migrenele sunt adesea însoțite de greață, cu sau fără vărsături, medicamentele pentru greață sunt recomandate și, de obicei, sunt combinate cu alte medicamente. Cele mai frecvent prescrise sunt clorpromazină, Glossary Link metoclopramid sau prochlorperazine.

Medicamente opioide. Medicamentele opioide care conţin substanțe stupefiante, în special codeina, sunt uneori folosite pentru a trata durerile de cap la persoanele care nu pot lua triptani sau ergot. Narcoticele crează dependenţă și de aceea sunt folosite doar ca o ultimă soluție.

Glucocorticoizi ( Glossary Link prednison, dexametazonă). Unii glucocorticoizi pot fi utilizaţi în combinație cu alte medicamente pentru îmbunătățirea ameliorării durerii. Din cauza riscului de toxicitate, steroizii sau glucocorticoizii nu trebuie utilizaţi frecvent.

Medicaţie preventivă. Tratamentul de prevenire este indicat în cazul în care aveți în jur patru sau mai multe atacuri pe lună, în cazul în care ultimele atacuri au durat mai mult de 12 ore, în cazul în care medicamentele de alinare a durerii nu sunt de ajutor  sau în cazul în care semnele şi simptomele includ o aura prelungită sau amorțeală și slăbiciune.Medicamente preventive poate reduce frecvenţa, severitatea şi durata migrenelor și poate crește eficiența medicamentelor utilizate în timpul atacurilor de migrenă. Medicul poate recomanda administrarea acestor medicamente de prevenire  zi de zi, sau doar atunci când  declanșarea este previzibilă, cum ar fi la apropierea menstruației.

Pentru a preveni sau a reduce frecvenţa migrenelor, medicul vă poate recomanda:
Medicamente cardiovasculare. Beta-blocante, frecvent utilizate pentru tratarea hipertensiunii arteriale și a bolilor coronariene, pot reduce frecvenţa şi severitatea migrenelor. Beta-blocantele, cum ar fi  propranolol, tartrat de metoprolol și timolol, s-au dovedit eficiente pentru prevenirea migrenelor . Alte beta blocante sunt utilizate doar uneori pentru tratamentul migrenei.

Antidepresive. Anumite medicamente antidepresive ajută la prevenirea unor tipuri de dureri de cap, inclusiv migrene. Antidepresivele triciclice pot fi eficiente în prevenirea migrenelor. Ele pot reduce frecvența migrenelor, care afectează nivelul de serotonină si a altor substanţe chimice din creier. Amitriptilina este singurul antidepresiv triciclic pentru care s-a dovedit că previne în mod eficient migrenele. Alte antidepresive triciclice sunt uneori folosite, deoarece acestea pot avea mai putine efecte secundare decat amitriptilină. Aceste medicamente pot cauza uscarea gurii, constipație, creșterea în greutate și alte efecte secundare.

Antialgice. Administrarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene, mai ales naproxen, poate ajuta la prevenirea migrenelor și la reducerea simptomelor.

Medicamente anticonvulsive. Unele medicamente anticonvulsive, precum valproatul de sodiu și topiramat, par a reduce frecventa migrenelor. Cu toate acestea, în doze mari, aceste medicamente pot provoca reacții adverse. Valproatul de sodiu poate provoca greață, tremor, creștere în greutate, pierderea părului și amețeli. Topiramatul poate provoca diaree, greață, pierdere în greutate, dificultăți de memorie şi probleme de concentrare.


Alimentație/Stil de viațã

Măsurile de auto-îngrijire pot contribui la ameliorarea durerilor de cap:

Practicaţi exerciţii de Glossary Link relaxare musculară. Relaxarea poate ajuta la ameliorarea dureriilor date de migrenă. Tehnicile de relaxare pot include relaxarea musculară progresivă, meditația și posturi yoga (Hatha Yoga).

Yogaterapia şi bolile

Suficiente ore de somn dar nu în exces. Dormiţi suficient şi de calitate în fiecare noapte. În acest sens se recomandă mersul la culcare şi trezitul la ore fixe.

Odihna şi relaxarea. Dacă este posibil, se preferă odihna într-o cameră întunecată, liniștită, atunci când se simte începutul unei dureri de cap. Puneți o pungă cu gheață înfășurat într-o cârpă pe partea din spate a gâtului și aplicaţi o presiune ușoară în zonele dureroase de pe scalp.

Ţinerea unui jurnal al crizelor de durere de cap.  Acesta vă va ajuta în timp să aflați mai multe despre ceea ce declanşează migrenele si care tratament este cel mai eficient.


Bibliografie

www.webmd.com


 
 

Ultima modificareSâmbătă, 19 Aprilie 2014 17:47
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top