Accidentul vascular cerebral (AVC)

Accidentul vascular Glossary Link cerebral apare atunci când se întrerupe fluxul de sânge ce iriga creierul.  În câteva minute, celulele creierului încep să moară datorită lipsei de oxigen. Un accident vascular cerebral este întotdeauna o urgență medicală. Un tratament instituit prompt duce la diminuarea leziunilor cerebrale și a complicațiilor posibile. Aceste accidente vasculare pot fi în mare masura prevenite prin controlul eficient al factorilor majori de risc: Glossary Link hipertensiune arterială, fumatul și ateroscleroza.

Introducere

Întreruperea  sau reducerea aportul de sânge catre creier conduce la apariția unui AVC.  Acest lucru privează creierul de oxigen și substanțe nutritive și poate provoca moartea substanței cerebrale.  Un AVC poate fi cauzat de blocarea unei artere cerebrale (AVC ischemic) sau de spargerea un vas de sânge (AVC hemoragic).  Unele persoane pot experimenta o întrerupere temporară a fluxului de sânge prin creier, ceea ce definește un atac ischemic tranzitor.

Accident vascular cerebral ischemic

Aproximativ 85 % din AVC sunt accidente vasculare cerebrale ischemice.  Acestea se produc datorită îngustării sau blocării arterelor cerebrale, ceea ce determină reducerea severă a fluxul sanguin ( Glossary Link ischemie). Cele mai frecvente accidente vasculare cerebrale ischemice includ:

- Accident vascular cerebral trombotic apare atunci când un Glossary Link cheag de sânge (tromb) se formează în una din arterele ce furnizează sânge la creier. De cele mai multe ori formarea unui cheag este cauzată de depozitele de grăsime ce se acumulează in artere și determină scăderea fluxului de sânge ( Glossary Link ateroscleroză) sau, mai rar, de alte afecțiuni ale vaselor de sânge (fibrilația atrială, cardiomiopatie).

 - Accident vascular cerebral embolic se manifestă atunci când cheaguri de sânge sau alte depuneri de Glossary Link colesterol ce se formează în alte zone ale corpului - de obicei în vasele sanguine de la nivelul inimii - ajung în arterele cerebrale înguste.  Acest fenomen se numește Glossary Link embolie.

 Accident vascular cerebral hemoragic

Spargerea sau ruperea unui vas de sânge provoacă un accident vascular cerebral hemoragic.  Hemoragiile celebrale pot fi cauzate de mai multe afecțiuni ce afectează vasele de sânge, inclusiv hipertensiune arterială necontrolată sau anevrisme (vase de sânge fragile).  O cauză mai puțin întâlnită a hemoragiei este ruptura unei malformații arterio-venoase (AVM) - o Glossary Link anomalie a vaselor de sange.  Tipurile de AVC hemoragic includ:

Glossary Link Hemoragie intracerebrală.În acest caz, vasele de sange din creier se sparg iar sângele se revarsă în țesutul cerebral din jur deteriorând celulele celebrale. Datorită lipsei de sânge și oxigen apar leziuni cerebrale ce provocă simpotmele AVC.  Tensiunea arterială, traumatismele, malformațiile vasculare, utilizarea medicamentelor anticoagulante și alte afectiuni pot cauza hemoragia intracerebrală.

Hemoragie subarahnoidiană.Apare când o Glossary Link arteră de la suprafața de creierului se sparge și afecteaza spațiul dintre creier și craniu.  Această sangerare este adesea semnalată printr-o durere de cap bruscă și severă.  O hemoragie subarahnoidiană este de obicei cauzată de ruperea unui Glossary Link anevrism cerebral. După hemoragie, vasele de sange din creier se pot lărgi și micșora haotic (vasospasm) provocând daune la nivelul celulelor cerebrale și limitând și mai mult fluxul de sânge către ale părți ale creierului.

Accidentele vasculare cerebrale, prima cauză de mortalitate în România 

Simptome

Semnele și simptomele unui accident vascular cerebral variază de la persoană la persoană, si, de obicei, aceste simptome debutează brusc (câteva secunde, minute - în cazul unui cheag de sânge mare).  Deoarece zone diferite ale creierului controlează părți diferite ale corpului, manifestarea simptomelor va depinde de partea creierului afectată și de gradul de deteriorare. Simptomele unui AVC ischemic apar în partea corpului opusă zonei cerebrale afectate.

Simptomele de accident vascular cerebral sunt:

  •   senzație de  amorțeală, slăbiciune sau Glossary Link paralizie completă a unei părți a corpului
  • • pierderea bruscă a vederii
  • • amețeală
  • • probleme de comunicare, dificultăți de vorbire și de înțelegere a ceea ce spun alții
  • • probleme de echilibru și de coordonare
  •   dificultăți la înghițire
  •   durere de cap bruscă și severă, ce se poate fi asociată și cu rigiditatea cefei .

Recunoașterea semnelor și simptomelor accidentului vascular cerebral trebuie urmată de solicitarea imediată a asistenței medicale de urgență, timpul scurs până la intervenția medicală fiind un factor important în diminuarea distrugerilor cerebrale apărute. Simptomele pot fi particularizate în funcție de tipul de AVC, la cel ischemic simptomele pot debuta mai lent, senzația de amorțeală se instalează treptat, în cateva ore. La AVC hemoragic apar mai ales dureri de cap severe, rigiditatea cefei, stări de amețeală și confuzie.

Un atac ischemic tranzitor (AIT)  este un episod scurt cu simptome similare cu cele ce apar la un accident vascular cerebral.  Un atac ischemic tranzitor este cauzat de o scădere temporară a fluxului sangvin la o parte a creierului.  De multe ori ATI durează mai puțin de cinci minute si nu apar simptome de durată, blocajul fiind doar temporar.

Chiar dacă simptomele unui accident vascular cerebral dispar în scurt timp, este absolut necesară prezentarea la o unitate medicală pentru investigații, deoarece aceste simptome care dispar ar putea însemna un accident ischemic tranzitor (AIT), iar riscul de  apariție a unui AVC complet într-o perioadă ulterioară este foarte mare. În acest caz, evaluarea inițială poate fi urmată de un tratament de specialitate pentru prevenirea AVC. 

Impact

Accidentele vasculare cerebrale sunt o problemă majoră de sănătate.  În fiecare an, peste 150.000 de persoane suferă de accidente vasculare cerebrale, aceasta afecțiune fiind a treia cauză de Glossary Link deces, după bolile de inima și cancer.  Persoanele de peste 65 de ani sunt cele mai expuse riscului de a avea accidente vasculare cerebrale, deși 25% din accidente vasculare cerebrale apar la persoanele care au sub 65 de ani.  De asemenea, este posibil ca și copii să aibă accidente vasculare cerebrale.

90% dintre atacurile cerebrale sunt asociate cu zece factori de risc

De asemenea, fumatul, obezitatea și sedentarismul pot fi factori de risc pentru un accident vascular cerebral. Anumite afecțiuni, cum ar fi: hipertensiunea arterială, ateroscleroza, fibrilația atrială (bătăi neregulate ale inimii) și diabetul, pot crește riscul de a avea un accident vascular cerebral.

Bolile neurologice

Cauze

AVC este o afecțiune care în mare măsura poate fi prevenită.  Schimbarea stilului de viață poate conduce la scăderea riscului de apariție. Există însa și factori de risc care nu pot fi controlați, cum ar fi:
• vârsta - vârsta peste 65 de ani constituie un factor de risc important
• istoricul familial  - prezența unul accident vascular cerebral la o rudă apropiată (părinte, bunic, frate sau soră) poate crește riscul de  AVC
• rasa - riscul de accident vascular cerebral este mai mare la popoarele din Asia de Sud, Africa sau Caraibe, la care diabetul zaharat și hipertensiunea arterială sunt foarte frecvente
• istoricul medical - riscul de accident vascular cerebral este mai mare în cazul existenței unor antecedente de atac de Glossary Link cord, atac ischemic tranzitor sau chiar accident vascular cerebral.

Accident vascular cerebral ischemic
AVC ischemic, cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral, apare atunci cînd cheaguri de sange blochează fluxul de sânge la creier.  Cheagurile de sânge de obicei se formează în zonele în care arterele s-au îngustat sau au fost blocate prin depozite de colesterol (cunoscut sub numele de plăci).  Această îngustare a arterelor este cauzată de ateroscleroză.
Pe măsura ce îmbătrânim arterele noastre devin mai înguste, dar anumiți factori pot accelera acest proces.  Acești factori includ:
• fumatul
• creșterea tensiunii arteriale  (hipertensiune arterială)
• obezitatea
• nivel ridicat de colesterol (de multe ori cauzat de o dietă bogată în grăsimi, dar uneori determinat de factorii genetici)
• un istoric familial de boli de inimă sau diabet
• consumul excesiv de alcool (care pot conduce la Glossary Link obezitate și poate agrava hipertensiunea arterială).

De asemenea, diabetul este un factor de risc, în special dacă este insuficient controlat, deoarece excesul de glucoză în sânge poate deteriora arterele.
O altă posibilă cauză de accident vascular cerebral ischemic este fibrilația atrială (bătăi neregulate ale inimii), ce poate duce la formarea cheagurilor de sânge.  Fibrilația atrială poate fi cauzate de:
• hipertensiune arterială
• boli coronariene
• afecțiuni cardiace (valva mitrală, cardiomiopatie, pericardita)
Glossary Link hipertiroidism
• consumul excesiv de alcool și cofeină (ceai, cafea și băuturi energizante)  .

 Accidente vasculare cerebrale hemoragice
 Accidentele vasculare cerebrale hemoragice (cunoscute și sub numele de hemoragii cerebrale sau hemoragii intracraniene) apar atunci există sângerări la nivelul creierului (hemoragie intracerebrală) sau în jurul creierului (hemoragie subarahnoidiană).  Principala cauza a acestor hemoragii cerebrale este creșterea tensiunii arteriale (hipertensiune arterială), controlul scăzut al hipertensiunii putând predispune la fisurarea sau ruperea arterelor cerebrale. Există anumiți factori ce cresc riscul de hipertensiune arterială:
• obezitatea și sedentarismul
• consumul excesiv de alcool
• fumat
• stresul - poate provocă o creștere temporară a tensiunii arteriale
Pe lângă tensiunea arterială crescută, traumatismele, malformațiile vasculare, utilizarea medicamentelor anticoagulante sau diferite afecțiuni pot fi alte cauze ce provoaca apariția unor hemoragii cerebrale.

Diagnostic

Un accident vascular cerebral este o urgență medicală.  Persoanele suspectate de a avea un accident vascular cerebral trebuie evaluate imediat la un spital pentru a se stabili cât mai rapid diagnosticul și a începe tratamentul adecvat.

Inițial, medicul stabilește istoricul medical al pacientului cercetând durata și intensitatea manifestărilor antecedente, precum și existența factorii de risc pentru un accident vascular cerebral.

Examenul fizic este un element cheie în confirmarea părții corpului afectată, deducând astfel zona cerebrală lezată. Medicul va evalua simptomele și medicatia prezentă, va stabili istoricul familial, va măsura tensiunea arterială si va căuta indicii privind manifestarea aterosclerozei la nivelul vaselor de sânge. De asemenea, un neurolog poate ajuta la diagnosticarea pacienților cu accident vascular cerebral.

Simptomele de slăbiciune sau amorțire a unei părți a corpului sau tulburările de vorbire nu semnalează neapărat apariția unui accident vascular cerebral.  Există multe alte posibilități care pot fi responsabile de aceste simptome.  Alte afecțiuni care pot mima un accident vascular cerebral includ:

  • • tumorile cerebrale
  • •  Glossary Link abces cerebral
  • •  migrene
  • •  sângerare la nivelul creierului, spontan sau în cazul unui traumatism
  • • meningita sau encefalita
  • •  o supradoze de anumite medicamente
  • • un dezechilibru electrolitic în organism. 
  • Concentrații anormale (prea mare sau prea mică) de sodiu, calciu sau glucoza în organism poate provoca, de asemenea, schimbări în sistemul nervos ce pot da aparența unui accident vascular cerebral.

În timpul evaluării AVC Glossary Link acut, timpul de reacție este vital, de aceea concomitent cu efectuarea examenului fizic și stabilirea istoricul medical, personalul medical va începe și monitorizarea semnelor vitale ale pacientului, precum și efectuarea altor tipuri de teste, cum ar fi:

Tomografia computerizată:  Aceasta metodă de imagistică a zonei cerebrale joacă un rol cheie în stabilirea diagnosticului de accident vascular cerebral, precum și în depistarea tipului de accident vascular cerebral prezent (ischemic sau hemoragic). O scanare CT a creiereului permite evidențierea unei hemoragii cerebrale, tumori, AVC sau altor afecțiuni cerebrale.

Testele cardiace:Anumite teste pentru evaluarea funcției cardiace sunt adesea efectuate la pacienții cu accident vascular cerebral pentru a căuta o sursa de embolie.  Electrocardiograme (EKG sau ECG) pot fi utilizate pentru a detecta un ritm cardiac anormal ( Glossary Link fibrilație atrială) sau afecțiuni ce pot fi asociate cu un accident vascular cerebral embolic. Suspiciunea unei afecțiuni cardiace poate fi elucidată prin efectuarea unei ecocardiografii ce permite evidențierea cheagurilor de sânge prezente la nivelul inimii.

RMN:Imaginile RMN sunt mult mai detaliate decât cele de la CT, dar datorită duratei de timp necesară pentru efectuarea acestui test (care este mai mare decat în cazul CT) și lipsei de disponibilitate a aparaturii necesare în multe spitale, nu este considerat un test de prima linie în dignosticarea de urgență a accidentului vascular cerebral. Un RMN poate fi efectuat pentru aflarea unor informații suplimentare necesare pentru continuarea procesului decizional medical. 

Testele de sânge.În situația acută, atunci când pacientul este în mijlocul unui accident vascular cerebral, testele de sânge sunt efectuate pentru a verifica anemia, glicemia, funcțiile renale și hepatice, tulburările  electrolitice și viteza de Glossary Link coagulare a sângelui. Aceste teste pot depista afecțiuni ce constituie factori de risc pentru accidentele vasculare cerebrale.

Alte metode folosite în diagnosticare precisă a AVC pot fi: angiografia convențională sau combinată cu CT (pentru vizualizarea vaselor de sânge de la nivelul creierului), ecografie Doppler ale arterei carotide (permite vizualizarea zonelor îngustate ale arterei cartoide), etc

Tratament

Stabilirea corectă a diagnosticului poate conduce la instituirea unui tratament adecvat. Tratamentul de urgență pentru un accident vascular cerebral acut este diferit, funcție de tipul de accident vascular cerebral prezent - ischemic sau hemoragic. Pentru  AVC ischemic este importantă dizolvarea cheagurilor ce blochează arterele cerebrale și restabilirea circulației sangvine. În cazul unei hemoragii cerebrale tratamentul de urgență presupune oprirea extinderii hemoragiei la nivelul creierului.

Tratatamentul pentru AVC ischemic

Pentru a trata un accident vascular cerebral ischemic, medicii trebuie să restabilească de urgență fluxul de sânge în creier. Aceasta poate fi realizată prin:

• Medicația de urgență.Terapia intravenoasă cu medicamente trombolitice trebuie să înceapă în termen de 4-5 ore de la producerea AVC.  Un tratament prompt instituit poate îmbunătăți șansele de supraviețuire și poate reduce complicațiile ce ar putea apărea după producerea accidentului vascular cerebral. Medicamentele trombolitice includ: aspirina, heparina, clopidogrel, warfarină sau aspirina în combinație cu dipiridamol. Un alt tratament extrem de eficient pentru dizolvarea cheagurilor de sânge îl constituie injectarea intravenoasă de țesut activator de plasminogen (TPA). Acesta trebuie injectat în termen de 3 ore de la debutul simptomelor și ajută la restabilirea rapidă a circulației sangvine în substanța cerebrală, diminuând astfel efectele accidentului cerebral. Trebuie avut în vedere faptul că acest medicament nu se administrează în cazul unor potențiale hemoragii cerebrale. 

• Proceduri de urgență.Medicii pot trata uneori accidente vasculare cerebrale ischemice prin anumite proceduri de urgență, ce implică: administrarea medicamentelor printr-un Glossary Link cateter direct în zona afectată sau eliminarea mecanică a cheagurilor de sânge ce blochează arterele cerebrale.

Tratatamentul pentru AVC hemoragic

Tratamentul de urgență pentru accident vascular cerebral hemoragic se concentrează pe controlul extinderii hemoragiei și reducerea presiunii intracraniene. 

• Medicație de urgență.  Presupune administarea  unor medicamente ce reduc sângerarea și neutralizează efectul unor tratamente cu medicamente trombolitice, cum ar fi warfarină sau clopidogrel, administrate pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge. În cazul acestui tip de AVC este interzisă administrarea substanțelor trombolitice (cum ar fi aspirina sau TPA) deoarece acestea pot agrava sângerarea. De asemenea, se urmărește scăderea presiunii intracraniene și scăderea tensiunii arteriale.  Dacă săngerarea este masivă pot fi recomandate procedee chirugicale de îndepărtare a sângelui acumulat la nivel cerebral, reducând astfel presiunea intracraniană.

• Proceduri chirurgicale de repararea anumitor anomalii ale vaselor de sânge ce măresc riscul de AVC hemoragic.  Medicul poate recomanda una dintre aceste proceduri, în cazul unui risc crescut de anevrism spontan sau al unei malformații arterio-venoase (AVM):

- Cleme chirurgicale dispuse la baza anevrismului, ce permit oprirea fluxului de sânge și prevenirea unei noi sângerări 

- Embolizarea endovasculară - procedura ce blochează anevrismului 

- Îndepărtarea chirurgicală a malformațiilor arterio-venoase - se poate realiza în cazul unui malformații de mici dimensiuni situate într-o zonă accesibilă a creierului, pentru a elimina riscul de ruptură și a reduce posibilitatea apariției unui AVC hemoragic. 

Metode de recuperare și reabilitare după un accident vascular cerebral

După efectuarea tratamentul de urgență este necesară stabilirea zonei implicate și gradului de deterioare a substanței cerebrale, pentru a se recupera cât mai mult posibil din funcțiile afectate. Tratamentul de recuperare implică recâștigarea functionalității corporale și presupune revenirea la o viață independentă. De asemenea, este foarte importantă prevenirea unor noi accidente vasculare cerebrale prin controlul principalilor factori de risc (hipertensiune arterială, diabet, colesterol), precum și prin efectuarea anumitor proceduri ce permit reducerea riscului de AVC (endarterectomie carotidiană sau motarea de stenturi în artera carotidă). 

Alimentaţie/Stil de viaţă

Cunoscând factorii de risc, adoptarea unui regim de viață sănătos și respectarea recomandărilor medicale  sunt cele mai bune măsuri de prevenire a accidentelor vasculare cerebrale. Astfel puteți ține cont de următoarele:

- Schimbarea stilului de viață prin abordarea unei diete echilibrate și sănătoase ce are la bază reducerea grăsimilor saturate din alimentație (pentru scăderea colesterolului) și limitarea consumului de sare (pentru controlul hipertensiunii arteriale)

- Reducerea consumului de alcool

- Renunțarea la consumul de tutun

- Menținerea unei greutăți corporale corespunzătoare cu înalțimea și vârsta

- O dietă bogată în fructe și legume reduce riscul de AVC

- Evitarea sedentarismului prin realizarea de exerciții fizice regulate (zilnic, 30 de minute de activități fizice, cum ar fi: mersul pe jos sau cu bicicletă, jogging, înot)

- Controlul glicemiei, în cazul diabetului zaharat, prin dietă, exerciții fizice și medicație.

Bibliografie

www.nhs.uk

www.onhealth.com

www.mayo.com

 

 

 

Ultima modificareJoi, 31 Octombrie 2013 11:49
O să te intereseze și: « Afazia Migrena »

3 comentarii

  • LILIANA SIMION
    LILIANA SIMION Joi, 06 Februarie 2014 16:49 Link

    intrebare . am duso pe mama mea la spital cu atac cerebral (al doilea) era constienta dar avea probleme de vorbire,. inghitire si nu mai misca partea stinga a corpului. 6 zile ne-am dus la spital o gaseam tipind (poate pentru ca era legata la mina care o putea misca) o intrebam cite ceva ne raspundea cum putea ii spuneam ce faceau nepoti acasa ridea .Pentru noi era bine chiar daca ar ramine imobilizata la pat era important ca ne intelegeam cu ea.DAR a 7 zi am gasito cu febra mare ,cu diaree,transpirata si adormita nu mai era cum era cu 6 zile in urma. ni sa spus ca sar putea din cauza boli sa fi facut bronhopneumonie. find duminica nu am avut cu ce medic sa vorbim am fost si dimineata si seara si nea spus sa venim a doua zi sa vorbim cu doctoru. MENTIONEZ CA in fiecare zi ne spunea ca nu minca nimic si nici apa nu i sa dat.LUNI am mers de dimineata sa vb cu doctorul imi spune ca este bine e cooperanta ca maninca pe gura bea apa da eu iam spus cum am gasito rau ca de 6 zile cere apa si mincare ca va muri de sete si nemincata (INFIRMIERELE AU ZIS CA NU AU TIMP SA STEA DUPA IA AVIND ACELE PROBLEME DE INGHITIRE). Mergin-d la ea au hotarit sa- i puna sonda pentru a fi hranita oxigen sa i se faca radiografie la plamini iau bagat si antibiotice mau pus sa cumpar medicamente pt diaree .SA-U MISCAT UN PIC. DAR mama este si mai rau de luni este numai somnolenta nu mai raspunde nu mai mesca nici mina aceea care o misca foarte mult iar azi am gasito vomitata respirind greu si inconstienta .mergin-d la asistenta sefa au s chimbato ,iau aspirat ce sra in git si ce ar mai fi trebuit sa-i faca fara sa le zic eu..VA ROG SPUNETIMI DACA ESTE NORMAL SA CADA IN INCONSTIENTA LA 6 SASE ZILE DE LA ATAC SI DUPA SASE ZILE DE SUPRAVEGHIERE MEDICALA ?

  • cristea gina
    cristea gina Luni, 18 Noiembrie 2013 10:21 Link

    Buna ziua, tatal meu in varsta de 73 de ani , asufert ieri un AVS ischemic, pe partea stanga, dar de ieri pana astazi , parca mana si-o misca mai putin. este sub tratament la sectia de neurologie. Ce putem sa facem, familia , pentru recuperarea lui , cat mai urgenta?Are voie sa faca gimnastica , sa/si miste mainile si picioarele? Nu stim nimic, suntem debusolati. Este bine sa incercam sa-l miscam?Va multmesc anticipat.

  • cristea gina
    cristea gina Luni, 18 Noiembrie 2013 10:19 Link

    Buna ziua, tatal meu in varsta de 73 de ani , asufert ieri un AVS ischemic, pe partea stanga, dar de ieri pana astazi , parca mana si-o misca mai putin. este sub tratament la sectia de neurologie. Ce putem sa facem, familia , pentru recuperarea lui , cat mai urgenta?Are voie sa faca gimnastica , sa/si miste mainile si picioarele? Nu stim nimic, suntem debusolati. Este bine sa incercam sa-l miscam?Va multmesc anticipat.

Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top