Alzheimer

Alzheimer este o boală neurologică progresivă ce conduce la incapacitatea creierului de a funcționa corect.  Boala Alzheimer provoacă pierderi de memorie, dificultăți în îndeplinirea sarcinilor familiare, tulburări de raționament și percepție, etc. Această afecțiune este cea mai frecventă cauză pentru apariția demenței la persoanele în vârstă.

Introducere

Demența este pierderea semnificativă a unor abilității intelectuale, cum ar fi capacitatea de memorare și de judecată, suficient de sever pentru a interfera cu funcționarea socială sau profesională.  Demența este raportată la mai mult de 1% din adulții de 60 ani.  Mai mult decât atât, se estimează că incidența demenței se dublează la fiecare cinci ani după vârsta de 60 ani.  Deci, în mod clar, demența este legată de procesul de îmbătrânire. Deși unele tipuri de pierderi de memorie sunt etape normale în procesul de îmbătrânire, schimbările ce apar nu sunt suficient de severe pentru a interfera cu nivelul funcțional al organismului.  Diferite boli provocă demența, dar boala Alzheimer este considerată cea mai frecventă cauză de Glossary Link demență. Ea este o boala progresivă a sistemului nervos ce se manifesă prin degradarea lentăa celulelor cerebrale. Principalele simptome sunt afectarea memoriei, tulburări de percepție și raționament, dificultăți de orientare spațială și temporală.

Simptome

Debutul bolii Alzheimer este, de obicei, lent, iar evoluția bolii este progresivă, pe parcursul a mai multor ani. Ritmul de evoluție a bolii este diferit pentru fiecare persoana în parte. Inițial, pierderile de memorie pot fi considerate "o parte normală a procesului de îmbătrânire", dar ulterior, după ce boala progresează, aceste simptome pot fi considerate primele stadii ale bolii Alzheimer.  Pierderile de memorie, în special memoria pe termen scurt, sunt primele simptome ce apar în cursul acestei afecțiuni.  De asemenea, modificări ușoare de personalitate, cum ar fi o stare de Glossary Link apatie, spontaneitate diminuată și tendința de a se retrage de la interacțiunile sociale, pot să apară la începutul bolii. Putem considera 3 stadii de evoluție a bolii: ușoară, moderată și severă.

Simptome ce apar în primul stadiu al bolii:
• pierderi de memorie și tulburări de gândire
• modificări ale dispoziției și comportamentului
• tulburări de vorbire

Aceste simptome sunt rezultatul pierderii treptate a funcției cerebrale.  Prima care se deteriorează este zona creierului ce controlează funcțiile de vorbire și memorie.

 Boala Alzheimer în stadiul moderat poate provoca:
• dezorientare
• dificultate în acțiuni de orientare spațială 
• tulburări vizuale sau auditive
• stare de agitație, iritabilitate
• comportament obsesiv sau repetitiv
• iluzii sau Glossary Link halucinații
• tulburări de somn
• incontinență - (incontinență urinară sau intestinală)

În acest stadiu al bolii, este posibil să existe dificultăți în amintirea unor informații foarte recente.  Apar, de asemenea, tulburările de vorbire (imposibilitatea de a-și găsi cuvintele pentru a se exprima).  Manifestarea acestor simptome poate conduce la stări de frustrare și Glossary Link depresie ce produc schimbări bruște de dispoziție.

 Manifestarea bolii Alzheimer în stadiul sever:

În această etapă persoana poate părea foarte dezorientată și este foarte probabil să apară stări de halucinații, deziluzie sau suspiciune. Pacienții cred că pot vedea, mirosi sau auzi lucruri care nu sunt reale (halucinații) sau susțin unele credințe false (cineva i-a atacat sau i-au fost furat anumite lucruri).  Aceste aspecte pot fi foarte dificile pentru persoană afectată de boală, precum și pentru familie și prieteni.

 Când boala devine severă, ea poate provoca o serie de alte simptome, cum ar fi:

Glossary Link disfagie (dificultate la înghițire)
• dificultate la schimbarea poziției sau la deplasare
• pierderea în greutate sau pierderea apetitului
• vulnerabilitate crescută la infecții
• pierderea completă a memoriei pe termen scurt și lung

Este important de remarcat faptul că infecțiile sau unele medicamentele pot crește simptomele de dezorientare sau tulburările de comportament.  De aceea, în cazul în care simptomele de Alzheimer se intensifică într-o anumită perioadă, persoanele trebuie să fie investigate pentru a se exclude aceste cauze.

Pe măsura ce boala progresează, individul își pierde treptat capacitatea de a funcționa mental, social și în cele din urmă fizic.  În timpul stadiul sever al bolii Alzheimer, pacienții încep de multe ori să-și neglijeze igiena personală.  Acesta este stadiu în care vor deveni incapabili de a avea grijă de ei înșiși și vor avea nevoie de persoane care să-i îngrijească permanent.

Impact

Probabilitatea de manifestarea a bolii Alzheimer crește semnificativ după vârsta de 70 de ani.  13% dintre persoanele de peste 65 de ani au Alzheimer sau o altă formă de demență, în timp ce aproape 50% dintre persoanele de peste 85 ani suferă de Alzheimer. Cu toate acestea, boala Alzheimer nu este o parte normală a procesului de îmbătrânire și mulți oameni trăiesc multi ani și nu dezvoltă boala Alzheimer. De asemenea, există anumiți factori genetici de risc pentru boala Alzheimer. Între 2% -5% dintre pacienți dezvolta boala la vârsta a doua (40-50 de ani).  Cel puțin jumătate dintre acesti pacienți cu debut precoce au moștenit mutații genetice asociate cu boala Alzheimer.  Mai mult decât atât, copiii persoanelor ce prezintă aceste mutații genetice au un risc de 50% de a dezvolta boala Alzheimer.  Toți pacienții cu Glossary Link sindrom Down vor dezvolta modificări cerebrale caracteristice bolii Alzheimer începând cu 40 de ani. 

Cauze

Boala Alzheimer este provocată de atrofierea sau distrugerea anumitor zone ale creierului. Nu se cunosc foarte clar cauzele ce conduc la apariția acestui proces dar s-a dovedit că persoanele cu Alzheimer prezintă cantități anormale de proteine (plachete de amiloid) în creier. Această proteină (amiloid) reduce eficiența neuronilor sănătoși și este suspectată că provoacă treptat distrugerea lor.

Cuprul ar putea fi o cauză majoră în declanşarea şi evoluţia bolii Alzheimer

Deși, până în prezent, nu au fost încă identificate cauzele distrugerii celulelor cerebrale, este probabil ca o combinație de factori, inclusiv vârsta, moștenirea genetică, factorii de mediu, stilul de viață și starea generală de sănătate, este responsabilă de aceasta.  La unele persoane, boala se poate instala cu mulți ani înainte de apariția primelor simptome.

Factori ce ar putea influența apariția acestei maladii:
- vârsta - probabilitatea de a dezvolta această afecțiune se dublează la fiecare cinci ani după vârsta de 65 de ani
- istoricul familial - riscul de Alzheimer este mai mare pentru personalele care au rude apropiate afectate de aceeași maladie
- sindromul Down - persoanele cu acest sindrom produc mai multe proteine anormale la nivel Glossary Link cerebral, ceea ce ar putea contribui la dezvoltarea bolii Alzheimer
- traumatisme la nivelul capului și gâtului
- boli vasculare ce pot fi favorizate de: Glossary Link obezitate, diabet, Glossary Link hipertensiune arterială, fumat, Glossary Link colesterol ridicat.

Alzheimerul este rezultatul evoluţiei speciei umane

Renunțarea la fumat , o alimentație sănătoasa echilibrată, precum și controale periodice pentru verificarea tensiunii arteriale și a glicemiei pot fi metode de reducere a riscului de apariție a bolilor vasculare.  De asemenea, păstrarea unui stil de viață activ, atât mental cât și fizic, ajută la prevenirea apariției bolii Alzheimer.

Diagnostic

Deoarece multe alte afecțiuni pot fi confundate cu boala Alzheimer, o evaluare clinică completă este esențială în stabilirea unui diagnostic corect.  O astfel de evaluare ar trebui să includă cel puțin trei componente majore:
1) o examinare medicală generală
2) un examen neurologic, inclusiv testarea memorie și a altor funcții neuronale
3) o evaluare psihiatrică pentru a evalua starea de dispoziție, anxietatea și claritatea în gândire 

Boala Alzheimer fiind o afecțiunie dificil de diagnosticat, ea poate fi confundată cu:
• un deficit de vitamine sau minerale
• afecțiuni ale glandei tiroide
• o Glossary Link infecție
Glossary Link anxietate
• o Glossary Link tumoră cerebrală
• depresie

Diagnosticul este stabilit, de obicei, după eliminarea altor posibile afecțiuni. În situația în care se suspectează boala Alzheimer, după examinare fizică și efectuarea analizelor de sânge, medicul poate recomanda unele teste de imagistică (CT sau RMN) pentru a pune în evidență anumite modificări la nivel cerebral. Diagnosticarea bolii poate fi stabilită de o echipă medicală formată dintr-un medic neurolog, un Glossary Link psihiatru și un psiholog.

Tratament

Nu există până în prezent niciun tratament pentru vindecarea acestei afecțiuni. Tratamentele disponibile ameliorează temporar unele simptome și urmăresc încetinirea evoluției bolii. S-a constatat că persoanele cu Alzheimer prezintă un deficit de acetilcolina, un Glossary Link neurotransmițător cerebral. Cercetările au  demonstrat ca acetilcolina este foarte importantă în menținerea capacității de formare a amintirilor. Anumite substanțe, numite inhibitori de colinesterază, au efecte pozitive în menținerea resurselor existente de acetilcolină. Astfel, medicamente precum clorhidrat de donepezil, rivastigmina și galantamina pot fi utilizate în stadiile ușoare și moderate ale bolii Alzheimer. Ele reduc temporar simptomele ce se manifestă asupra memoriei și gândirii, dar nu încetinesc evident evoluția bolii.  De obicei, reacțiile adverse sunt minore, dar pot include diaree, greață, insomnie, oboseală și pierderea poftei de mâncare. 

Un alt medicament numit memantin  a fost lansat în Marea Britanie în 2002 și funcționează într-un mod diferit de celelalte trei, fiind singurul medicament care este recomandat pentru persoanele în stadiile moderate și severe ale bolii.  Efectele secundare pot include amețeli, dureri de cap și oboseală, și - mai rar - halucinații sau confuzie.

Toate aceste medicamente nu constituie un remediu pentru boala Alzheimer, ele putând doar stabiliza unele dintre simptomele bolii pentru o perioadă limitată, de obicei, 6-12 luni. Periodic pot avea loc evaluări pentru a se asigura dacă pacientul răspunde la tratamentul efectuat, precum și pentru a monitorizarea stadiul de evoluție a bolii .

Deoarece simptomele bolii Alzheimer includ agitație, depresie, halucinații, anxietate și tulburări de somn, medicii pot recomanda diferite medicamente specifice pentru ameliorarea acestor manifestări. În cazul în care aceste comportamente sunt rare sau ușoare, ele nu necesită tratament medicamentos. Cu toate acestea, adesea aceste simptome sunt atât de grave încât devine imposibilă îngrijirea persoanelor afectate și tratamentul medicamentos pentru a controla aceste simptome devine necesar. Agitația este foarte frecventă, în special în stadiile moderate și severe ale bolii Alzheimer. Mai multe clase diferite de medicamente au fost utlizate pentru a trata agitația incluzând: antipsihotice, anxiolitice și beta-blocante. De asemenea, unele manifestări psihice, cum ar fi: anxietatea, apatia, sentimentele intense de nefericire și dificultățile de concentrare, pot beneficia de tratamente antidepresive.

Tratamentul pentru boala Alzheimer implică, de asemenea, crearea unui plan de îngrijire.  Acesta identifică tipul de asistență necesar pentru îngrijirea persoanei afectate și se concentrează asupra modalităților de acordare a acestui sprijin.  Îngrijirea unei persoane Alzheimer este o provocare care necesită multă răbdare, creativitate, cunoștințe și abilități din partea persoanei însoțitoare. Scopul acestui plan de îngrijire vizează ajutorul dat persoanei bolnave pentru a-și păstra demnitatea și auto-respectul, asigurarea unui mediu înconjurător familial și sigur, precum și găsirea unor soluții optime de rezolvare a tulburărilor de comportament în vederea îmbunătățirii calității vieții persoanei asistate.

Stil de viaţă/Alimentaţie

Nu există nicio modalitate dovedită de prevenire a bolii Alzheimer.  Cercetările de până acum sugerează că reducerea riscul de boală Alzheimer poate realizat prin reducerea riscului de boli de inimă.  Mulți dintre factori de risc pentru bolile de inimă influențează riscul de boală Alzheimer și demență vasculară.  Printre aceștia se numără hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, obezitatea și diabetul.

Rezultatele studiului nu au fost edificatoare în privința faptului că dieta, exercițiile fizice sau stilul de viață sănătos poate preveni sau stopa declinul cognitiv. Însă, aceste alegeri sănătoase joacă un rol benefic în menținerea sănătății cognitive și a unei stări generale bune de sănătate, astfel încât aceste strategii pot fi întotdeauna urmate:
• Exercițiile fizice regulate sunt acțiuni benefice pentru sănătatea inimii și pot preveni declinului cognitiv.  Exercițiile fizice îmbunătățesc, de asemenea, starea de spirit.
• O dietă săracă în grăsimi și bogată în fructe și legume este o altă alegere sănătoasă pentru inimă, care, de asemenea, poate ajuta la protejarea sănătății cognitive.
• Consumul de alimente bogate în acizi grași Omega-3.  Cele mai multe cercetări dovedesc beneficiu important adus sănătății congnitice de consumul de pește, aliment bogat în acizi grași Omega-3.
• Participarea la activități sociale și de stimulare intelectuală pot aduce bunăstare vieții și pot ajuta la păstrarea funcței mentale.

Întârzierea pensionării poate contribui la prevenirea demenţei

Păstrarea unui stil de viață activ, atât mental cât și fizic, ajută la prevenirea apariției bolii Alzheimer.

Bibliografie

www.nhs.uk

alzheimers.about.com

www.medicinenet.com

 

Ultima modificareMiercuri, 23 Octombrie 2013 08:20
O să te intereseze și: « Anxietatea Afazia »

2 comentarii

  • marian33
    marian33 Sâmbătă, 18 Ianuarie 2014 18:43 Link

    Buna ziua,



    Va rog sa imi dati un sfat cu privare la starea de sanatate precara a bunicii mele in varsta de 84 de ani diagnosticata cu dementa mixta-stadiu avansat BPOC acutizat,infectie tract urinar (E coli, klepbatelor pneumonar) tipul anemie hipocrina forma usoara ,cifoza dorsala).

    Mentionez ca a fost internata in spital de 2 ori la urgenta iar dupa externare ne-am lovit de refuzul dansei de a se hrani (practic nu se poate supravietui cu 2-3 lingurite de lichide pe zi-un mai stie sa consume/inghita lichide ,le tine in gura si le varsa). Tratamentul prescris inceput se face cu EBIXA- clorhidrat de memantina si Bilobil. Degeaba tratamentul din spital o pune pe picioare daca ea intr-o saptamana dupa externare devine din nou “leguma”.

    Va rog sa imi spuneti cum ar trebui procedat.

    Multumesc frumos!

  • maria29
    maria29 Sâmbătă, 11 Ianuarie 2014 10:01 Link

    Buna ziua,

    Va rog sa imi dati un sfat cu privare la starea de sanatate precara a bunicii mele in varsta de 84 de ani diagnosticata cu dementa mixta-stadiu avansat BPOC acutizat,infectie tract urinar (E coli, klepbatelor pneumonar) tipul anemie hipocrina forma usoara ,cifoza dorsala).
    Mentionez ca a fost internata in spital de 2 ori la urgenta iar dupa externare ne-am lovit de refuzul dansei de a se hrani (practic nu se poate supravietui cu 2-3 lingurite de lichide pe zi-un mai stie sa consume/inghita lichide ,le tine in gura si le varsa). Tratamentul prescris inceput se face cu EBIXA- clorhidrat de memantina si Bilobil. Degeaba tratamentul din spital o pune pe picioare daca ea intr-o saptamana dupa externare devine din nou “leguma”.
    Va rog sa imi spuneti cum ar trebui procedat.
    Multumesc frumos!

Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top