Anxietatea

anxiety3Anxietatea este un termen general pentru un grup de afecţiuni care provoacă, aproape permanent, nervozitate, frică puternică, nelinişte, lipsă de încredere în propria persoană, incapacitatea de a-şi asuma un anumit risc şi o serie de tulburări neurovegetative cum ar fi: palpitaţii, tremur, transpiraţii, senzaţie de ameţeală şi sufocare, cefalee.

 

Introducere

Frica intensă, este o emoţie umană normală, prin care fiecare dintre noi a trecut. Ea ne ajută în confruntarea cu un pericol şi declanşează în corpul nostru o reacţie biologică care duce la secreţia de Glossary Link adrenalină. Adrenalina este un hormon care pregăteşte organismul pentru situaţii periculoase şi care declanşează acele simptome neurovegetative enumerate anterior.

Dar unii oameni trăiesc o frică foarte intensă și irațională, care nu este justificată prin prezența unei situații periculoase. Pentru ei această nelinişte sau frică este permanentă, influenţând negativ activităţile zilnice, cum ar fi activitatea de la locul de muncă, școală sau activităţile recreative, somnul, etc. Acest tip de Glossary Link anxietate poate afecta relațiile interumane și plăcerea de a trăi, și în timp, poate conduce la probleme grave de sănătate.

Simptome

Anxietatea poate lua diferite forme, simptomul comun fiind senzaţia de teamă şi reacțiile corporale, neurovegetative, produse de adrenalină.

Principalele mari categorii de tulburări anxioase sunt:

Tulburarea de panică - atacurile de panică pot începe brusc și provoacă teamă, frică sau teroare. Este posibil să aveți sentimentul de moarte iminentă, pierderea controlului, dificultăţi de respiraţie, palpitaţii, dureri în piept, senzaţie de înecare sau sufocare. Poate dura între 5 şi 20 de minute .

Agorafobia este anxietatea cu privire la evitarea locurilor sau situațiilor în care vă puteţi simți prins sau neajutorat, mai ales dacă începeți să vă panicaţi cum ar fi teama de a intra în magazine, teama de mulţimi şi locuri publice sau teama de a călători singur cu trenul, autobuzul sau avionul.

Fobiile specifice sunt caracterizate prin frică marcantă şi persistentă în prezenţa anumitor obiecte, animale (păiangeni, câini) sau situaţii (avioane, lifturi, spaţii înguste , înălţimi etc.).

Fobia socială este teama de a fi victima unei situatii penibile într-o conjunctură socială sau de a nu face faţă într-o situaţie de performanţă ( examen, vorbitul în public, avansări profesionale, etc.)

Tulburarea obsesiv - compulsivă (TOC) este o formă de anxietate în care apar gânduri, imagini sau impulsuri (obsesii) persistente şi recurente, sau tendinţe irezistibile de a efectua acte sau ritualuri (compulsii) iraționale sau aparent fără scop: ticuri foarte greu de controlat, frica iraţională de bacterii şi microbi, gândul că poate uşa nu este încuiată, că un anumit lucru nu este amplasat perfect la locul său, repetarea obsesivă a aceluiaşi gest sau lucru etc.;

anxiety4Tulburare de stres post - traumatic (PTSD) include sentimentul pe care îl trăieşte o persoană care se confruntă din nou cu un eveniment extrem de traumatic . El determină emoții intense şi reacţii fizice, împreună cu dorinţa de a evita absolut orice care ar putea să-i reamintească de acel eveniment.

Tulburare de stres Glossary Link acut include simptome similare cu cele ale PTSD care apar imediat după un eveniment extrem de traumatic.

Tulburare de anxietate generalizată se manifestă prin îngrijorări excesive sau nerealiste, însoţite de o serie de simptome fizice (agitaţie, tensiune musculară, insomnie, tulburări digestive, etc.) şi simptome psihologice (iritabilitate, probleme de concentrare, stări de teamă, nelinişte, etc.) care durează de cel puțin șase luni. Acest tip de tulburare de anxietate poate începe, de multe ori, de la o vârstă fragedă. Ea apare frecvent, împreună cu alte tulburări de anxietate sau Glossary Link depresie.

Tulburare de anxietate din cauza unei afecțiuni medicale constă în manifestarea simptomelor anxioase cauzate direct de o problemă de sănătate fizică. Anxietatea indusă de anumite substanțe administrate este rezultatul direct al abuzului de droguri, medicamente sau expunerea la o substanță toxică.

Tulburarea de anxietate de separare este o tulburare care ţine de copilărie, caracterizată prin anxietate legată de separarea de părinți sau alte persoane care au roluri parentale .

Există și alte tulburări de anxietate, care nu îndeplinesc criteriile exacte pentru oricare dintre tulburări de anxietate amintite, dar care pot suficient de semnificative pentru a fi perturbatoare şi dureroase.

Impact

Anxietatea reprezintă o problemă des întâlnită în viața de zi cu zi. Aproximativ 25% din populație suferă de o formă de anxietate care necesită tratament, femeile având mai multe şanse decât bărbaţii de a fi diagnosticate cu o astfel de tulburare.
De exemplu, referitor la forma de anxietate generalizată, aproximativ 5% din populaţia adultă suferă de această tulburare, care este mai frecvent întâlnită la femei, decât la bărbaţi, iar din rândul adolescenților  între 1% şi 4% pot fi afectați. Totodată până la 90% dintre persoanele cu anxietate generalizată suferă şi de o altă formă de anxietate sau de depresie.

Aproape un sfert dintre adolescenţii americani au probleme psihologice grave

Cauze

Ca şi în alte afecţiuni psihice, cauza exactă a tulburărilor de anxietate nu este pe deplin înțeleasă. Experiențele de viață, începând cu situaţiile stresante cotidiene şi terminând cu evenimentele puternic traumatizante, par a declanșa tulburări de anxietate, în special la persoanele care sunt deja predispuse la a deveni anxioase. Există factori care pot creşte riscul de apariție a unei tulburări anxioase:

  • Anxiety2- Traume din copilărie - copiii care au suferit abuzuri ori au fost martori la evenimente traumatice prezintă un risc crescut de a dezvolta o tulburare de anxietate la un moment dat în viaţa lor.
  • - Starea de sănătate precară sau unele boli grave pot provoca griji semnificative cu privire la unele aspecte cum ar fi tratamentul de urmat, rezultatele acestuia și starea viitoare de sănătate.
  • - Acumularea de stres - un eveniment important sau o acumulare de situații stresante de viață mai mici sau mai mari pot declanșa anxietate excesivă - de exemplu grijile cu privire la locul de muncă, finanțele familiei, sănătatea copilului, un Glossary Link deces în familie, etc.
  • - Personalitatea - persoanele cu anumite tipuri de personalitate sunt mai predispuse la tulburări de anxietate decât altele. În plus, unele tulburări de personalitate, cum ar fi tulburarea de personalitate borderline, poate fi legată de apariția manifestărilor anxioase.
  • - Factori ereditari - existenţa în familie a unor persoane care suferă de tulburări de anxietate, împreună cu alţi factori biologici, favorizează apariţia acestor tulburări.
  • - Consumul de droguri sau alcool - utilizarea, abuzul de droguri sau de alcool poate provoca sau agrava toate formele de anxietate. De asemenea, anxietatea poate fi cauzată deseori de întreruperea bruscă a consumului de alcool, tutun, droguri sau alte medicamente.

Pentru unii oameni, anxietatea este legată de o problemă de sănătate fizică. În unele cazuri, simptomele de anxietate sunt singurele simptome ale unei boli medicale. Dacă se suspectează că anxietatea poate avea o cauză medicală, organică, se vor efectua analize de laborator și alte teste pentru a depista acea afecţiune.

Diagnostic

Pentru a diagnostica tulburările de anxietate trebuie mai întâi excluse afecţiunile organice. Printre afecţiunile ce produc simptome similare cu cele ale anxietății sunt:

Probabilitatea ca anxietatea să aibă drept cauză o afecţiune medicală creşte în cazul în care:

  • - simptomele de anxietate au început după vârsta de 35 de ani
  • - nu există nici o rudă de sânge (cum ar fi un părinte, un frate sau un copil) cu o tulburare de anxietate
  • - nu ai un comportament prin care să eviţi anumite lucruri sau situații din cauza anxietății
  • - nu există evenimente, care au avut loc în viața ta şi care să fi fost declanșate semnificativ de anxietate
  • - medicamente utilizate pentru a trata stările de panică (cum ar fi benzodiazepine) nu ameliorează simptomele de anxietate

Dacă totuşi nu poate fi gasită nici o afecţiune organică răspunzătoare de tot acest tablou simptomatic, atunci tulburarea va fi încadrată în categoria afecţiunilor de tip anxios.

Tratament

Cele două tratamente principale pentru tulburări de anxietate sunt terapia de comportament (psihoterapia) și tratamentul medicamentos.

Psihoterapia

Anxiety5De asemenea, cunoscută şi sub numele consiliere psihologică, psihoterapia implică lucrul cu un terapeut în vederea reducerii simptomelor de anxietate. Terapia cognitiv comportamentală este una dintre cele mai eficiente forme de psihoterapie pentru tulburările de anxietate. În general, în tratamente pe termen scurt, terapia cognitiv comportamentală se concentrează pe învăţarea unor aptitudini specifice pentru abordarea treptată activităților evitate din cauza anxietăţii.

Tratament medicamentos

Mai multe tipuri diferite de medicamente sunt utilizate pentru a trata tulburări de anxietate. Împreună cu medicul specialist trebuie analizate beneficiile, riscurile și posibilele efecte secundare ale acestor medicamente.

Antidepresive, medicamente ce corectează dezechilibrele chimice din creier, joacă un rol important în tulburările de anxietate. Exemple de substante antidepresive utilizate în tratamentul acestor tulburări includ fluoxetina, imipramina, paroxetina, sertralina și venlafaxina.
Buspironă - un nou medicament anti-anxietate, cu mai puţine efecte secundare, poate fi utilizat în mod continuu. Ca și la cele mai multe dintre medicamentele antidepresive, instalarea efectelor tratamentului durează de obicei până la câteva săptămâni.
Benzodiazepine - substanțe care pot fi prescrise de medic în circumstanțe limitate, pentru ameliorarea simptomelor de anxietate, cum ar fi alprazolam, chlordiazepoxide, clonazepam, diazepam și lorazepam. Benzodiazepinele sunt utilizate în general numai pentru alinarea stărilor de anxietate acută pe termen scurt. Deoarece ele pot da dependenţă, aceste medicamente nu sunt o alegere bună dacă ați avut probleme cu alcoolul sau cu drogurile.

Tratamente alternative

Fitoterapie: valeriană, passiflora, lavanda, tei, roiniţă, sunătoare, busuioc, angelica

Gemoterapie: muguri de tei argintiu, muguri de măr pădureţ

Alimentație/Stil de viață

 În timp ce majoritatea persoanelor cu tulburări de anxietate au nevoie de psihoterapie sau medicamente pentru a-şi ține anxietatea sub control, schimbările din stilul de viaţă şi alimentaţie pot influenţa, de asemenea, rezultatele tratamentului şi deci starea de sănătate. Iată ce schimbări se pot face:
• Practicarea de activități fizice, sport sau munci fizice, ușoare, adaptate structurii fiecăruia, în cele mai multe zile ale săptămânii. Acestea ne eliberează de stres, îmbunătățindu-ne starea de spirit și ajutându-ne să rămânem sănătoși.

Cinci motive pentru a face mișcare

• Evitarea alcoolului și a altor sedative care pot agrava anxietatea.
• Renunțarea la fumat și diminuarea consumului de cafea, deoarece atât nicotina cât și cofeina influențează negativ tulburările de anxietate.
anxietate7• Folosirea, cât mai des posibil, a unor tehnici de Glossary Link relaxare. Tehnici de vizualizare, meditație și yoga sunt exemple de tehnici de relaxare care pot reduce anxietatea.
• Somnul trebuie să devină o prioritate - atât din punct de vedere al calității lui cât și al numărului de ore dormite în fiecare noapte ( 8-9 ore începând cu ora 22 ). 

Insomnia poate ucide

• O alimentație sănătoasă - bazată pe legume, fructe, cereale integrale, semințe oleaginoase și pește. Trebuie evitate alimentele procesate termic cum ar fi cele prăjite, alimentele bogate în grăsimi sau dulci.

Bibliografie

www.mayoclinic.com

www.onhealth.com

 

 

 

 

 

 

 

Ultima modificareMarți, 03 Septembrie 2013 05:36
O să te intereseze și: « Bulimia nervoasă Alzheimer »
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top