Sănătatea creierului

Ce trebuie să faceți pentru a vă proteja funcțiile cerebrale? În societatea actuală, nivelul provocărilor pe care sistemul nervos trebuie să le suporte este într-o continuă creștere, a atras atenția prof. dr. Dafin Mureșanu, președintele Societății Române de Neurologie, cu ocazia celui de-al doilea Congres European de Neuroreabilitare, ce a avut loc la București (26-28 iunie).

Imagini

{gallery}50027{/gallery}

Bolile neurologice sunt o gravă problemă de sănătate publică peste tot în lume. O demonstrează datele oficiale care arată că 1 european din 3 suferă de afecțiuni neurologice și psihiatrice, de la insomnie până la accident vascular cerebral sau Glossary Link demență. Cauzele: tot mai mulți cercetători trag semnale de alarmă cu privire la modul și conținutul alimentației, tot mai haotică și predominant rafinată și procesată industrial; nivelul și diversitatea radiațiilor la care suntem expuși, ambele în crestere; anumite elemente specifice legate de poluare; utilizarea drogurilor, abuzul de medicamente; suprautilizarea computerului și în general a imaginii, în dauna cuvântului, cu efecte negative asupra remodelării circuitelor cerebrale; creșterea continuă a stresului, cu deteriorarea și simplificarea relațiilor interumane, într-un mediu supracompetitiv.
Și în România, incidența bolilor neurologice este foarte mare, pe primul loc situându-se accidentul vascular Glossary Link cerebral (AVC), urmând apoi – în domeniul bolilor neurodegenerative – boala Alzheimer și boala Parkinson.

Neuroreabilitarea

Vestea bună este că soluții există pentru menținerea sănătății creierului și acestea vin din partea unei științe relativ recente numită neuroreabilitare. Rezultatele noilor cercetări în domeniul neuroreabilitării au fost prezentate în cadrul celui de-al doilea Congres European de Neuroreabilitare, de la Bucuresti (26-28 iunie a.c.). Evenimentul care a adus în România vârfuri ale medicinei și cercetării științifice a fost organizat de Societatea pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN), sub egida Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare (EFNRS) și a Federației Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR). Totodată, anvergura acestui Congres este completată de conferinţele anuale ale Școlii Internaționale de Vară a SSNN, ce vor avea loc în perioada 30 iunie-4 iulie, la Eforie Nord.

„Neurologia românească și performanțele medicilor neurologi români sunt recunoscute pe deplin în plan european și mondial. În prezent, a crescut șansa de a aplica terapii moderne pentru susținerea bolnavului în procesul de recuperare neurologică și de accelerare a capacității creierului de vindecare datorită neuroreabilitării. Știința neuroreabilitării devine tot mai clară pe măsură ce se descoperă mecanismele implicate în apariția leziunilor cerebrale”, a declarat prof. dr. Dafin Mureșanu.

În opinia specialistului, „neuroreabilitarea este o disciplină de graniță, aflată în plin avânt în Europa: multe societăți naționale se nasc sub ochii noștri. Sigur, liderii rămân societățile naționale din Germania, Italia, Austria. România este activă în acest domeniu prin cele două societăți de neuroreabilitare”.

Din echipa de neuroreabilitare face parte: neurologul, medicul de recuperare medicală, psihologul, logopedul, kinetoterapeutul, asistenta medicală.

Prof. dr. Dafin Mureșanu a mai adăugat că problematica neuroprotecției și neuroregenerării se află în centrul preocupărilor sale științifice. „Aș putea spune că, astăzi, suntem în posesia a numeroase date care au făcut posibilă înțelegerea mecanismelor adaptative și de regenerare a sistemului nervos. Ce știm clar este că sistemul nervos este într-o transformare permanentă, determinată atât de nevoia de învățare și adaptare, cât și de vindecarea unor leziuni. Ba chiar mai mult, am înțeles că aceste procese nu duc întotdeauna la rezultate pozitive, ci pot avea uneori și ecou negativ (plasticitate patologică). Capacitatea de regenerare există peste tot în sistemul nervos, dar la intensități diferite. Creierul, de exemplu, se regenerează mult mai activ decât măduva spinării. Cu cât vom înțelege mai corect și complex mecanismele endogene ce stau la baza acestor procese, cu atât vom avea un succes terapeutic mai sonor”, a  explicat prof. dr. Dafin Mureșanu, cel căruia Academia Româna i-a acordat, în 2009, Premiul „Gheorghe Marinescu” pentru contribuții avansate în domeniul neuroprotecției și neuroplasticității.

Capacitatea de regenerare a creierului este mare, iar ea se manifestă în orice tip de leziune neurologică: fie una care apare brusc, de tipul unui accidentul vascular cerebral, traumatism cerebral sau tumoare pe creier, fie leziuni lente neurodegenrative, de tipul demenței Alzheimer.

Ce pot face oamenii pentru a-și păstra creierul tânăr

„În primul rând, să privească organismul ca un tot, somatic și spiritual, să nu se îndepărteze de natură, să se alimenteze echilibrat și cât mai natural, să comunice între ei direct, nemijlocit, cât mai mult și pozitiv, să mențină o activitate cognitivă rezonabilă timp cât mai îndelungat (în special cititul, întrucât lucrul cu cuvântul contribuie mai mult decât imaginea la menținerea sănătății creierului), să își controleze cu ajutorul medicului factorii majori de risc vascular și degenerativ (hipertensiune, diabet, hipercolesterolemie), să desfășoare activitate fizică moderată, dar constantă și dedicată”, a recomandat prof. dr. Dafin Mureșanu, președintele SNR. Starea psihologică generală și starea de tensiune în care oamenii trăiesc și stresul de zi cu zi sunt factori de risc pentru toate bolile și în special pentru bolile neurologice.

În condițiile în care trăim într-o societate în care stresul este mult mai mare decât în urmă cu 100 de ani, este greu să facem abstracție de el, dar putem lupta împotriva efectelor stresului dacă ne străduim să avem o reabordare a principiilor fundamentale de viață, a subliniat prof. dr. Dafin Mureșanu. De exemplu, să utilizăm cu multă măsură noile tehnologii – telefonul mobil și computerul, să avem grijă la asigurarea odihnei suficiente, să evităm activitatea în asalturi, ci să încercăm a avea o constantă în tot ceea ce facem. Să ne sustragem din tumultul vieții cotidiene și să ne dedicăm măcar 30 minute unei activități plăcute, relaxante, cum ar fi practicarea unui sport sau mersul în parc sau mersul pe bicicletă.

Nu există o soluție miraculoasă pentru a ne păstra creierul sănătos. Dar o regulă de bază este să ne bucurăm de viață, să fim mulțumiți de noi înșine și de cei din jur, ne asigură prof. dr. Mureșanu. Este dovedit științific că oamenii care sunt fericiți sunt mai sănătoși decât cei pesimiști.

Media

O să te intereseze și: « Amnezia Bulimia nervoasă »
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top