Amnezia

amnezia 31

Amnezia reprezintă incapacitatea de a evoca anumite informaţii, fapte sau experienţe trăite, incapacitate cauzată de leziuni cerebrale, boli sau traume psihice. De asemenea, ea poate fi provocată temporar de utilizarea diferitelor medicamente sedative sau hipnotice. Pierderea memoriei nu afectează inteligenţa, capacitatea de conştientizare, de atenţie şi judecată, personalitatea sau identitatea persoanei afectate.

Introducere

Pierderile de memorie pot fi normale pe măsură ce înaintăm în vârstă, dar ele pot fi un prim semn al unei afecțiuni mult mai grave.  Amnezia, numită şi Glossary Link sindrom amnezic, nu produce o pierdere a identităţii de sine, persoanele afectate sunt lucide, ştiu cine sunt, dar prezintă dificultăţi în acumularea de noi informaţii şi formarea de noi amintiri. Pierderea memoriei poate fi totală sau parţială, funcţie de gradul de deteriorare a creierului, în cazul leziunilor sau bolilor cerebrale, sau funcție de impactul emoțional, în cazul amneziilor provocate de traume psihice. Nu există un tratament specific pentru Glossary Link amnezie, dar tehnicile de consolidare a memoriei și suportul psihologic pot ajuta persoanele afectate şi familiile lor.

Tulburarile de memorie la vârstnici

Simptome

Amnezia se manifestă diferit,  cele două tipuri principale de amnezie fiind:
- amnezia anterogradă, în care este afectată capacitatea de a afla informaţii noi după debutul ei;
- amnezia retrogradă, în care este apare incapacitatea de evocare a evenimentelor din trecut şi informaţiilor anterioare familiare.

Cei mai mulţi oameni care suferă de amnezie au probleme cu memoria pe termen scurt - ei nu pot reţine informaţii noi. Amintirile recente sunt cele mai susceptibile de a fi pierdute, în timp ce amintirile înrădăcinate, mai îndepărtate sau profunde, pot fi menţinute. Cineva şi-ar putea aminti experienţe din copilărie dar s-ar putea să nu-şi poată aminti evenimente petrecute în luna curentă sau chiar din respectiva zi.
De obicei, persoanele cu amnezie pot înţelege cuvintele scrise şi vorbite şi pot învăţa abilităţi noi, cum ar fi mersul cu bicicletă sau un instrument muzical. De asemenea, ei pot să înţeleagă că au o tulburare de memorie.
Amnezia nu este acelaşi lucru cu demenţa. Demenţa include de multe ori pierderi de memorie, dar implică și alte probleme cognitive importante care duc la declinul capacităţii de a-şi desfăşura activităţile zilnice.

 În funcţie de cauza amneziei, pot exista şi alte semne şi simptome: amintiri false (fie complet inventate sau formate din amintiri reale deplasate în timp), probleme neurologice, cum ar fi mişcări necoordonate, tremur sau Glossary Link convulsii, confuzie sau dezorientare

Impact

Persoanele cu risc crescut de a dezvolta amnezie sunt cele care au suferit operaţii pe creier, traumatisme cranio-cerebrale, accidente vasculare cerebrale, Glossary Link epilepsie, traume psihice, intoxicaţie cu alcool.

Cauze

Manifestarea pierderilor de memorie este provocată de deteriorarea structurilor cerebrale ce formează sistemul limbic, sistem care controlează emoţiile şi amintirile. Aceasta include talamusul, care se află la baza creierului, și formaţiunile hipocampice, situate în lobii temporali ai creierului.
Amnezia cauzată de boli sau leziuni cerebrale este cunoscută şi sub numele de amnezie neurologică sau organică.
Printre cauzele posibile ale amneziei neurologice amintim:
14119236-memory-loss-and-alzheimer• accident vascular Glossary Link cerebral ;
• inflamarea creierului (encefalită) care rezultă în urma infecţiei cu un Glossary Link virus, cum ar fi virusul herpes simplex, sau ca o reacţie autoimună la o tumoare canceroasă situată în altă parte a corpului;
• lipsa de oxigen în creier (de exemplu, în cazul unui atac de Glossary Link cord, insuficienţă respiratorie sau intoxicaţii cu monoxid de carbon);
• abuzul de alcool pe termen lung duce la deficit de tiamină (vitamina B-1), numit sindromul Wernicke-Korsakoff;
• tumori în zone ale creierului care controlează memoria;
• boli cerebrale degenerative, cum ar fi boala Alzheimer şi alte forme de demenţă;
• epilepsie;
• terapie cu electroşocuri, o procedură în care curentul electric este trecut prin creier, folosită uneori pentru a trata anumite boli mentale;
• anumite medicamente, cum ar fi benzodiazepinele, utilizate ca sedative psihice.

O nouă categorie de analgezice ar putea afecta memoria

Rănile la cap, cum ar fi cele provocate de accidentele de maşină, pot conduce la confuzii şi dificultăți în ceea ce priveşte amintirea unor informaţii noi, mai ales în primele faze ale recuperării - dar de obicei aceste traumatisme nu cauzează amnezie severă.

Un alt tip de amnezie, numită amnezie psihogenă sau disociativă, provine în urma unui şoc sau traumă emoţională, cum ar fi în cazul victimei unei crime violente. Prin această tulburare o persoană își poate pierde amintirile personale şi informaţiile autobiografice, de obicei doar pentru scurt timp.

Diagnostic

În vederea diagnosticării acestei afecțiuni un medic va face o evaluare cuprinzătoare pentru a exclude alte cauze posibile ale pierderilor de memorie, cum ar fi: boala Alzheimer, alte forme de demenţă, Glossary Link depresie sau tumoare pe creier.
Se începe evaluarea cu un istoric medical detaliat. Deoarece persoana cu pierderi de memorie nu poate fi în măsură să furnizeze informații detaliate, un membru al familiei sau o altă persoană poate lua parte la consultație.
Pentru stabilirea diagnosticului, medicul va stabili factorii declanșatori și caracteristicile bolii, pentru a înțelege modul de manifestare a amneziei. Printre problemele care ar putea fi abordate se numără:
• tipul de amnezie (persoana în cauză are amintiri recente sau amintiri mai vechi ?);
• când au început problemele de memorie și cum au progresat ;
• factori declanşatori, cum ar fi traumatisme craniene, accident vascular cerebral sau intervenție chirurgicală;
• existenţa unui istoric familial, mai ales de boli neurologice;
• consum de droguri și alcool;
• alte semne și simptome, cum ar fi confuzie, probleme de exprimare, modificări de personalitate sau incapacitate de a avea grijă de propria persoană;
• antecedente de convulsii, dureri de cap, depresie sau cancer.
Examenul fizic
Acesta poate include un examen neurologic pentru a verifica reflexele, funcţile senzoriale, echilibrul și alte aspecte fiziologice ale creierului si ale sistemului nervos.
Teste cognitive
Medicul va testa memoria recentă și de lungă durată, percepţia, atenţia şi gândirea. Se vor verifica cunoștințele generale, cum ar fi: numele și prenumele, orașul sau strada unde locuiește, precum și date personale din trecut. Evaluarea memoriei poate fi de ajutor pentru determinarea gradului de pierdere a memoriei și poate oferi perspective cu privire la tipul de ajutor de care ar putea avea nevoie persoana amnezică.
Teste imagistice
Testele imagistice cum ar fi RMN, CT si electroencefalograma – vor fi făcute pentru a vedea eventuale anomalii la nivelul creierului.
Teste de laborator
Analizele de sânge care ar trebui efectuate sunt analizele uzuale, cum ar fi: hemoleucograma, glicemia, sumarul de urină, analize hepatice, urea, creatinina, dozarea hormonilor tiroidieni şi a vitaminei B1.

Tratament

Anumite forme de amnezie se pot vindeca de la sine fără tratament. În unele cazuri tratamentul pentru amnezie se concentrează pe tehnici și strategii ce vor ajuta la revenirea memoriei.
Terapia ocupațională
amnezia 1O persoană cu amnezie poate lucra cu un terapeut ocupaţional pentru a afla informaţii noi, pentru a le înlocui pe cele pierdute sau pentru a folosi amintirile intacte ca bază de plecare pentru informațiile noi. Recuperarea memoriei poate include, de asemenea, o varietate de strategii pentru organizarea informațiilor astfel încât  acestea să fie mai uşor de amintit, precum și pentru îmbunătățirea capacităţii de înțelegere şi dezvoltarea limbajului.
Asistență tehnologică
Multor persoane care suferă de amnezie le este util să folosească dispozitive electronice precum  PDA,   BlackBerry sau iPhone, care pot ajuta chiar și oamenii cu amnezie severă în realizarea sarcinilor zilnice prin intermediul organizatorului electronic. De exemplu, ei pot programa, şi astfel îşi pot aminti,  anumite evenimente importante sau momentul de administrare a unor medicamente.
Medicamente sau suplimente
În prezent nu există medicamente disponibile pentru tratarea celor mai multe tipuri de amnezie. Deoarece sindromul Wernicke-Korsakoff implică o lipsă de tiamină, tratamentul include administrarea acestei vitamine și o alimentație bogată în vitamine şi minerale. Deşi tratamentul, care include şi întreruperea consumului de  alcool, poate ajuta la prevenirea deteriorării în continuare a memoriei, cei mai mulți oameni nu își vor recupera întreaga memorie pierdută.
Cercetătorii investighează mai mulţi neurotransmitatori implicaţi în formarea memoriei, descoperind noi tratamente pentru tulburările de memorie. Datorită complexității proceselor cerebrale implicate este puţin probabil ca un singur medicament să fie capabil să rezolve problemele legate de pierderile de memorie.

Tratamente alternative

Fitoterapie: busuioc, cătina, măceș, roinița, obligeana, levănțica

Gemoterapie: extract din muguri de Ginkgo Biloba, extract din muguri de măr pădureţ, extract din muguri de mesteacăn

Glossary Link Apiterapie: polen şi propolis (în combinaţie stimulează celulele cerebrale), lăptişor de matcă (conţine vitamine din grupa B şi vitamina E), miere de albine, păstura

Alimentație / Stil de viață

Pierderea memoriei poate fi împiedicată printr-un stil de viață sănătos şi reducerea factorilor de risc pentru boli de inimă, diabet , etc.. Aceasta include, de asemenea, şi scăderea tensiunii arteriale şi păstrarea colesterolului în limite normale ceea ce reduce riscul de accident vascular cerebral și de apariție a bolii Alzheimer.

Ar trebui evitate consumul excesiv de alcool, fumatul şi consumul de droguri.

Activitatea fizică regulată ajută la menţinerea unui flux de sânge corespunzător la nivelul creierului și reduce factorii de risc privind instalarea pierderilor de memorie.

Exerciţiile fizice moderate îmbunătăţesc memoria persoanelor de peste 55 de ani

Alzheimer7Păstrarea intactă a memoriei se poate obţine şi printr-o activitate intelectuală constantă până la vârste înaintate, cum ar fi învăţarea de noi abilităţi, citit şi scris regulat, dezlegarea de rebusuri sau puzzle-uri etc.

Ce puteţi face pentru a vă menţine mintea tânără

Alimentaţia trebuie să fie bazată, de preferat, pe un regim lacto-vegetarian în care ar trebui consumate mai ales fructe, legume şi zarzavaturi proaspete, seminţe oleaginoase (alune, nuci, seminţe de susan, in, floarea soarelui etc.), soia, cereale integrale, peşte.

 

Bibliografie

www.mayoclinic.com

www.onhealth.com

Tratamentul bolilor prin legume, fructe şi cereale - Jean Valnet

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ultima modificareVineri, 16 August 2013 16:40
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top