|
De
la hipertensiunea arterială la boala Alzheimer, există o serie de boli
pe care oamenii de știință încep să le pună în legătură cu acumularea
anumitor substanțe în organism, notează autoarea articolului din
Panorama.
În urmă cu câțiva ani, dintr-o analiză a firelor sale de păr, unii experți au identificat o posibilă cauză a tulburărilor de care suferea Ludwig van Beethoven, de la colici abdominale la calculi renali, până la surzenie: intoxicarea cu plumb. Despre Niccolo Paganini s-a spus că moartea i-a fost accelerată de o otrăvire cronică cu mercur, metal conținut în medicamentele pe care le lua pentru sifilis. Dar deja romanii cunoșteau pericolele plumbului cu care erau uneori acoperite țevile apeductelor. Faptul că metalele grele, inhalate sub formă de praf, fum sau aburi, sau înghițite odată cu alimentele și apa sunt toxice, era un lucru dovedit. Când intră în organism ele se răspândesc în țesuturi și organe, unde pot rămâne acumulate chiar și câteva decenii.
Efectele tragice ale intoxicărilor acute cu metale au fost înregistrate de mai multe ori. În satul Minamata, din Japonia, în anii '50 mercurul înghițit odată cu peștele poluat a provocat câteva mii de victime. În schimb, este mai recentă problema privind efectele pe care le are asupra sănătății omului a acumulării în timp a unor cantități chiar și foarte mici de metale. În anii '70, mai mulți cercetători canadieni au opinat că morbul Alzheimer ar putea fi rezultatul acumulării de aluminiu în creier. După mai bine de 30 de ani nu există încă nici o confirmare definitivă a acestei teze, deși nu a fost niciodată exclusă.
Între timp a apărut ipoteza că alte metale, de pildă manganul, pot provoca o boală similară morbului Parkinson. "Chiar dacă nu este unicul nici principalul, metalele ar putea fi un important factor de risc legat de degenerarea neuronilor", afirmă Paolo Zatta, director al Unității metaloproteine din cadrul Institutului pentru tehnologii biomedicale al CNR (Consiliului Național al Cercetării) din Padova. În ultimii ani au apărut și primele elemente potrivit cărora expunerea la doze foarte mici de metale, inferioare celor considerate toxice, constituie un factor în evoluția diferitelor boli cronice.
Potrivit unor studii, plumbul, care tinde să se acumuleze în oase, este legat de riscul de anemie și de hipertensiune. Literatura științifică indică faptul că, și în doze reduse, la copiii sub cinci ani provoacă întârzieri în dezvoltarea cognitivă. Una dintre problemele dezbătute este aceea a riscurilor pentru făt: în timpul sarcinii, plumbul acumulat în oasele mamei poate reintra în circuitul sangvin. Un copil ar putea fi amenințat de riscul de otrăvire cu plumb chiar și fără să fi fost niciodată expus după naștere.
Un studiu recent al unor cercetători de la Universitatea din Harvard a legat prezența unui nivel ridicat de plumb în oase de un risc mai mult decât dublu de cataractă, boală a ochiului comună în rândul persoanelor în vârstă.
În cazul mercurului, cercetările nu au găsit o confirmare a faptului că acea cantitate mică conținută în amalgamul folosit pentru obturarea cariilor ar putea, după cum s-a spus, să provoace boli, dar nu lipsesc motive de îngrijorare. "Chiar și în doze foarte mici, când nu ucide celulele s-a văzut că poate altera răspunsurile lor la hormoni și factori de creștere", afirmă Luigi Manzo, directorul Centrului național de informație toxicologice a Fundației Maugeri din Pavia. Principala alarmă se referă la expunerea fameilor gravide care consumă mai mult pește: mercurul traversează placenta și poate altera dezvoltarea nervoasă și cognitivă a copiilor. Arsenicul se acumulează în ficat, în pancreas, în rinichi și în plămâni. Pe termen lung este un important factor de risc pentru dezvoltarea anumitor tipuri de cancer, mai ales de piele, ficat, plămâni și vezică. Din fericire, peștii și moluștele care îl absorb tind să-l transforme în derivate mai puțin toxice.
Cadmiul este foarte periculos pentru rinichi, poate și în cantități mai scăzute decât se credea. Studiul expunerii la micro-poluanți alimentari este un domeniu de cercetare recent cu un unic element sigur: o doză minimă netoxică de plumb, mercur, arsenic sau cadmiu, dacă cumva există, este de departe mai mică decât se credea odinioară.
(Rompres)
Acest articol a fost citit de 875 ori.
|
