|
MESTEACĂNUL- arborele nefritic al Europei |
Mesteacânul argintiu este o plantă cu importanță și utilizări medicinale
deosebite , toate părtile fiind utilizate în scop terapeutic: muguri, semințe,
seva, frunze, scoarța.
Conrad de Megenber în anul 1300 cita
pentru prima dată utilizarea sevei în timp ce Mattioli dupa 200 ani menționează capacitatea acesteia de a dizolva
calculii renali și vezicali.
Seva, mugurii și frunzele au capacitatea de a dizolva calculii renali și
vezicali si cresc puternic diureza. Actionand direct asupra epiteliului renal creste
secretia si excretia de urina
favorizand astfel eliminarea de acid uric, uree si saruri.
Seva contine doi heterozizi care prin hidroliza enzimatica elibereaza
salicilatul de metil cu actiuni analgezice, antiinflamatoare si diuretice. In
compozitia ei mai intra glucoza, derivati terpenici, vitamina C, saruri
minerale cu actiune benefica asupra organismului.
Prosusul gemoterapic Extract din sevă de
Mesteacăn (Betula linfa MG=D1), are efecte diuretice și depurative crescând
eliminările de acid uric, uree, creatinină și albumine. Este indicat în litiază
renală, cistite cronice, oligurie, hiperuricemie și gută.
Crescând diureza este foarte util în edemele din cadrul patologiei cardiace și
renale și îmbunătățește valorile tensiunii arteriale. La nivelul metabolismului
lipidic reduce nivelul colesterolului și poate astfel să corecteze stadiile inițiale
ale aterosclerozei. Datorită proprietăților sale analgezice și antiinflamatoare
iși găsește indicații în reumatismul cronic degenerativ, artroze și afecțiuni
inflamatorii la nivelul articulațiilor. Facilitează drenajul și stimulează eliminarea
apei din țesuturi având efecte favorabile în celulită.
Ca
și aplicații locale este indicat în afte, stomatite aftoase și calviție
precoce.
Se administrează câte 50 picături (2 ml) în puțină apă de 2 ori pe zi, dimineața
și seara ca remediu unic sau în diverse asocieri.
Dr. Simona Bărnuțiu
Acest articol a fost citit de 1137 ori.
|