ÎMBUNĂTĂȚEȘTE-ȚI CREIERUL - MEDITEAZĂ! Meditația are o influență foarte mare asupra creierului uman. Cele mai noi cercetări dovedesc că ea nu numai că îmbunătățește anumite realizări ale creierului, modificându-i activitatea, dar îl și face vizibil ... mai mare. Descoperirea diferențelor vizibile dintre construcția creierului persoanelor care meditează și a celor care nu au practicat niciodată meditația i-a surprins pe participanții la conferința anuală a Asociației Neurobiologice Americane de la Washington. Cu atât mai mult cu cât studiul a fost făcut asupra unor locuitori obișnuiți din Statele Unite și nu, de exemplu, asupra călugărilor budiști, specialiști în meditație. Oamenii din Vest sunt din ce în ce mai interesați de yoga și de alte forme de meditație, dar, de regulă, îi dedică maxim 60 de minute zilnic. Spre deosebire de călugării tibetani, pentru care meditația constituie esența vieții, americanii înghesuie ședința scurtă de meditație undeva între numeroasele îndeletniciri zilnice. Ei consideră că îi eliberează de stres și le dă posibilitatea să se liniștească, dar nu are nimic în comun cu o trăire religioasă. Sara Lazar, de la Școala de Medicină Harvard, a atras pentru cercetări 20 de americani care practică meditația (fiecare dintre ei "se liniștea" de cel puțin 9 ani, trei erau instructori de yoga). Grupul cu care au fost comparați era format din 15 persoane care nu încercaseră nicodată să mediteze. Toți participanții la experiment au stat întinși în liniște în laborator în jur de 15 minute, iar în acest timp le-a fost scanat creierul cu ajutorul rezonanței magnetice. Spre surprinderea cercetătorilor, s-a dovedit că scoarța cerebrală a persoanelor care meditau era mult mai groasă. Diferențele priveau trei regiuni ale creierului, responsabile, printre altele, de luarea deciziilor, capacitatea de concentrare și memoria scurtă. Tocmai aceste regiuni se modifică o dată cu trecerea timpului - pe măsură ce îmbătrânim, scoarța devine din ce în ce mai subțire și acesta este unul dintre motivele pentru care uităm unde am pus cheile de la casă. Sa dovedit că meditația e capabilă să preîntâmpine acest lucru. Bineînțeles că nu avem siguranța că meditația face acest lucru și nu, de exemplu, stilul de viață - a atras atenția dr. Sara Lazar. Dar există premize că aceasta ar fi realitatea. Una dintre ele este faptul că, cu cât cineva meditase mai mult, cu atât scoarța cerebrală în regiunile care ne intersau era mai groasă - a subliniat cercetătoarea. De unde această creștere? Cu siguranță nu era rezultatul formării unor noi celule nervoase. Mai degrabă a unor legături între ele, a unor noi vase sanguine care asigurau o mai bună vascularizare a creierului și, în ultimă instanță, creșterea numărului așa numitelor celule gliale, care constituie un sprijin pentru neuroni. Alte studii efectuate de un grup de oameni de știință de la Universitatea Kentucky, condus de dr. Bruce O'Hary, au demonstrat că meditația poate avea o acțiune la fel de înviorătoare pentru creier precum somnul. O'Hara a verificat starea de pregătire a minții subiecților măsurând timpul dintre momentul perceperii de către ei a unui obiect pe ecranul coputerului și cel al apăsării pe buton. Cu cât oamenii sunt mai obosiți, cu atât timpul de reacție este mai lung. Experimentul a avut loc special după-amiaza, atunci când majoritatea noastră vrea să doarmă. Participanții au făcut un test înainte și după o meditație de 40 de minute, după un pui de somn sau o perioadă în care nu au făcut nimic. S-a dovedit că meditația îmbunătățește vizibil starea de pregătire a minții subiecților, în timp ce somnul o înrăutățește clar (oamenii erau adormiți; influența benefică a somnului asupra minții s-a putut observa abia după câteva ore). O parte dintre subiecți au fost supuși ulterior altei probe, constând în teste asemănătoare, dar acum după o noapte întreagă nedormită. Efectul pozitiv al meditației a fost aici și mai vizibil. Participanții la experiment nu meditaseră niciodată înainte - a subliniat O'Hara, și asta înseamnă că niște ședințe corespunzătoare acționează chiar și în cazul începătorilor, a adăugat omul de știință. Specializându-se de ani de zile în cercetările asupra somnului, O'Hara se gândește deja la următoarele experimente, al căror scop va fi indicarea faptului că meditația este în stare, cel puțin parțial, să înlocuiască somnul. Ce-ar fi însă știința modernă a meditației fără cercetări avându-i ca subiect pe călugării budiști? În timpul congresului de la Washington, au fost prezentate rezultatele acestor cercetări. Una dintre ele a fost realizată de o echipă de la Universitatea Wisconsin, condusă de dr. Richard Davidson. Ea a comparat înregistrările activității electrice a creierului (EEG) câtorva călugări, având în spate cel puțin 10 000 de ore de liniștire, cu activitatea unor persoane care nu meditau. Participanții la experiment nu au meditat în timpul lui, au stat pe scaune și s-au gândit "la nimic". În înregistrările EEG a existat un lucru uimitor: creierele călugărilor emiteau unde gamma cu frecevnță ridicată mult mai puternice. La ce sunt bune undele gamma? Pe de-o parte, ele demonstrează atenția sporită, iar pe de altă parte - emoțiile resimțite de creier, a spus Davidson. Rezultatul cercetărilor noastre demonstrează că meditațiile îndelungate modifică "starea inițială" a creierului - a concluzionat specialistul. Al doilea studiu s-a referit la iluziile vizuale. Un exemplu de astfel de iluzie este reacția creierului nostru la o imagine destul de cunoscută reprezentând o femeie (această imagine poate fi întâlnită în multe publicații pe tema creierului și conștiinței). O parte dintre noi percep o persoană tânără, restul - una bătrână. Dacă privim mai mult timp imaginea, vedem cu schimbul mai întâi o figură tânără, apoi una bătrână, sau invers. Niciodată nu suntem în stare să vedem ambele imagini deodată, pur și simplu creierul nostru nu este în stare să facă acest lucru. Putem doar să sărim de la o imagine la alta. Dr. Olivia Carter de la Universitatea Harvard a mers special în India, a vizitat patru mânăstiri și a cercetat 76 de călugări budiști care practicaseră meditația în intervalul 5-54 de ani. S-a dovedit că iluziile vizuale trăite de călugări erau complet diferite de cele ale muritorilor obișnuiți. Călugării reușesc să se concentreze mai bine asupra unei imagini și nu "sar" de la un la cealaltă. Asta înseamnă că meditația dă posibilitatea controlării stării propriului creier, lucru pe care noi, cercetătorii vestici, suntem în stare doar să-l țintim, spune Olivia Carter. ROMPRES (GAZETA WYBORCZA)
Meditația are o influență foarte mare asupra creierului uman. Cele mai noi cercetări dovedesc că ea nu numai că îmbunătățește anumite realizări ale creierului, modificându-i activitatea, dar îl și face vizibil ... mai mare.
