Sindromul astenic, un simptom des întâlnit în numeroase afecţiuni

astenia1Cuvintul Glossary Link astenie înseamnă în limba greacă, lipsă de putere; acest termen defineşte diminuarea permanentă a forţelor organismului, fie că este vorba de forţe musculare sau de forţe psihice/intelectuale. Persoana astenică prezintă o stare de diminuare a acestor forţe sau o stare de epuizare, fiind incapabilă sa realizeze eforturi fizice şi psihice, intelectuale, pe care înainte le îndeplinea cu uşurinţă.

 

Introducere

Stare patologică manifestată prin oboseală intensă şi slăbiciune, astenia este un simptom frecevent pentru numeroase boli infecţioase, disfuncţii endocrine, intoxicaţii cronice, diverse afecţiuni interne, neuropsihice, etc. Astenia este descrisă în moduri diferite de cei afectaţi: unii se plâng de oboseală, altii de lipsă de interes pentru orice, sau de nevoia de a sta la pat, de a se odihni.  Oboseala apare şi în condiţii fiziologice după un efort fizic sau intelectual de mare intensitate sau prelungit în timp. La persoanele astenice, oboseala apare sub forma unei epuizări precoce, cu o recuperare funcţională fie întârziată, fie incompletă.

Astenia nervoasă, mai ales cea însoţită de stări anxios depresive, este mai greu de explicat. După unii, această stare ar fi generată de emoţii puternice şi prelungite ce determină o stare de nervozitate şi Glossary Link anxietate. Însă, sunt şi situaţii în care existenţa acestor simptome, în absenţa unor stimuli emoţionali prealabili, nu poate fi explicată.

Dupa alţii, oboseala cronică şi anxietatea care însoţeşte astenia, constituie un semnal de alarmă, că ceva nu este în regulă, că o anumită activitate este prea intensă sau de durată prea lungă; ea ar avea deci un rol de protecţie.

O altă ipoteză este aceea care consideră că indivizii diferă fundamental în ceea ce priveşte potentialul lor energetic, unii având resurse limitate de energie (ca urmare sunt predispuşi la stări de astenie); această deficienţă este probabil determinată în principal de factorii genetici.

Simptome

În general, persoanele astenice au aspectul unor oameni epuizaţi, palizi, cu mişcări lente, lipsiţi de vervă şi de energie; vocea poate fi înceată, ştearsă, fără variaţii tonale.

Astenia este un simptom întâlnit în cursul a numeroase afecţiuni de natură organică ( infecţii, tulburări endocrine şi metabolice, boli cardiace, boli cronice pulmonare, digestive, etc.) sau de natură psihică. Putem vorbi deci de două tipuri de astenie: fizică şi psihică .

Persoanele afectate descriu suferinţa în mod diferit: unii acuză senzaţie de oboseală, alţii afirmă că nu mai pot face nici un efort, alţii sunt deprimaţi şi anxioşi. Au senzaţia unei insuficienţe de energie, fie o dorinţă puternică de a se opri din efort, de a se odihni, de a dormi. Uneori simt oboseală după activitatea din timpul zilei, senzaţia neplacută dispărând după somnul din timpul nopţii. Alteori au senzaţia de slăbiciune musculară, ce apare după un efort fizic, fiind posibilă ameliorarea după odihnă. În sfârşit, alte persoane afectate au o senzaţie de oboseală intelectuală, ce se dezvoltă după stări emotive susţinute sau după eforturi intelectuale, fiind posibilă ameliorarea după o perioadă de Glossary Link relaxare şi distracţie; este cunoscut faptul că plăcerea şi satisfacţia cresc pragul de apariţie a oboselii, în timp ce dezinteresul şi disconfortul îl coboară.

Referitor la astenia având ca origine bolile psihice, aici, de cele mai multe ori, acest simptom coexistă cu alte simptome: nervozitate, anxietate, iritabilitate, depresii, insomnii, palpitaţii, Glossary Link cefalee, Glossary Link dispnee, imposibilitatea de a se concentra, tulburări sexuale, tulburări de apetit .

Astenia constituie un simptom îngrijorator în momentul în care el apare fără un motiv temeinic, neputând fi explicată printr-un efort fizic sau intelectual de o anumită intensitate.

Impact

astenia5În urma studiilor efectuate s-a constatat că astenia afectează cel mai frecvent femeile şi persoanele în vârstă; femeile sunt afectate din cauza tulburărilor hormonale (sarcină, menopauză) sau supraîncărcarea sarcinilor profesionale şi familiale, iar persoanele în vârstă datorită diverselor boli cronice şi a deficienţelor alimentare .

Copiii având vârsta de peste 6 ani şi adolescenţii pot avea simptome de oboseală  cronică datorate creşterii şi dezvoltării fizice, a alimentaţiei deficitare, examenelor scolare sau competiţiilor sportive, însă intr-un procent mult mai mic.

Şi bărbatii sunt afectaţi de astenie, mai ales la schimbarea anotimpurilor, dar şi din cauza surmenajului, stresului, alimentaţiei dezechilibrate, neglijarea percepţiei de oboseală, consumului de alcool etc..  Totuşi numai un sfert din populaţia atinsă de această boală este formată din bărbaţi.

Cauze

Astenia poate apărea în cadrul multor boli organice  sau poate fi determinată de unele tulburări psihice. Cauzele diferă funcţie de tipul de astenie: fizică sau psihică.  Astfel, astenia poate fi provocată de tulburări endocrine, metabolice şi nutriţionale, cum ar fi: hipotiroidia, boala Addison,  insuficienţa hipofizară, deficienţe nutriţionale, diabetul zaharat,  tulburări ale echilibrului hidroelectrolitic şi acidobazic (hipopotasemii, deshidratări, alcaloze şi acidoze).

De asemenea se poate manifesta în boli infecţioase cronice ( Glossary Link tuberculoză, Glossary Link endocardită, infecţii minore), în infecţii virale (gripă, hepatită epidemică, mononucleoză) şi în parazitoze (giardioză, helmintiaze etc.).

În bolile interne, ca de exemplu  în bolile inimii ( Glossary Link valvulopatii şi boala ischemică), insuficienţe respiratorii, anemii cronice, renale, hepatite cronice, hemopatii maligne, neoplazii, astenia este foarte frecvent prezentă.

Totodată, stările astenice se mai pot întâlni în unele boli neurologice (miastenia, polimiozita, cerebrastenia posttraumatică, scleroza în plăci, boala Parkinson), în supradozarea unor medicamente administrate timp îndelungat (neuroleptice, hipotensoare, tranchilizante ) , în intoxicaţii cronice.

În cadrul bolilor psihice astenia este aproape nelipsită în primul rând în nevroze, în bolile psihice datorate unei cauze organice, în stările ce succed o psihoză, în toxicomanii, în cele mai multe dintre tulburările legate de involuţie.

Diagnostic

Pentru stabilirea diagnosticului trebuie efectuată o anamneză riguroasă, un examen fizic complet şi investigaţii paraclinice aprofundate, pentru a vedea dacă avem de a face doar cu o stare de oboseală, care se recuperează prin odihnă şi relaxare, sau cu un simptom astenic provocat de o afecţiune internă sau psihică.

Tratament

După ce se precizează diagnosticul, se efectuează un tratament individualizat, în funcţie de boala în cadrul căreia a apărut astenia.  Medicaţia antiasteniantă nu va fi folosită decât ca un tratament adjuvant, alături de tratamentul bolii diagnosticate.

Tratamentul antiastenic va urmări, printre altele, şi  creşterea potentialului energetic al bolnavului, restabilirea echilibrului hormonal, corectarea tulburărilor neuropsihice , refacerea rezervelor de minerale şi vitamine ale organismului .

Tratament alternativ

Scopul terapiilor alternative este de a reface potenţialul energetic al organismului şi de a-l reînvăţa să se regenereze.

Astfel putem utiliza următoarele plante din flora noastră: cătină, măceş, coacăz negru, frag, zmeură,păducel, urzică, nuc, angelică, anghinare, busuioc

Un concept nou tratament, tot fitoterapeutic, dar folosind părţi tinere ale plantelor, gemoterapia, recomandă folosirea mlădiţelor de:  stejar (Quercus pedunculata), rozmarin (Rosmarinus officinalis), mesteacăn (Betula verrucosa) în tratamentul asteniei.

Polenul, un medicament/aliment, cu rezultate execelente în combaterea asteniei şi în tratamentul a numeroase afecţiuni interne şi psihice, se poate  administra în cure îndelungate, pornind treptat de la o linguriţă, dimineaţa, pe stomacul gol, până la 2 linguri, în funcţie de vârstă şi toleranţă individuală. Tot din aceeaşi categorie, produse apicole, mai recomandăm şi consumul de miere de albine, propolis, păstură, lăptişor de matcă.

Alte cure recomandate ar mai fi cura cu grâu încolţit, ce durează în jur de 3-4 sătămâni,  cura cu argilă, cura cu drojdie de bere inactivă şi nu în ultimul rând cura cu ginseng (câte 3 g pe zi în primele 2 săptămâni, apoi 2 g timp de 4 săptămâni).

Stil de viaţă

astenia8Pe lîngă tratamentul afecţiunilor cronice care sunt însoţite de acest simptom  se recomandă :

- un  program de viaţă ordonat ( 8-9 ore de somn în fiecare noapte, culcarea în jur de ora 22, trei mese principale pe zi, evitarea suprasolicitărilor de orice natură, relaxări scurte în timpul zilei dacă este posibil etc.);

- evitarea consumului de tutun, cafea, alcool;

- o alimentaţie completă, cât mai puţin procesată termic, în care trebuie să predomine produsele naturale( fructe, legume şi zarzavaturi , cereale integrale, ouă şi lactate, peşte) ;

5 fructe si legume colorate

- practicarea în timpul liber, a unor activităţi  fizice de întreţinere, după posibilităţile fiecăruia, ca gimnastica, înotul, tenisul,alergatul, mersul cu bicicleta sau grădinăritul;

- totodată, concediile de odihnă vor fi planificate şi organizate în aşa fel  încât, să nu constituie un nou efort, ci să fie un prilej de refacere, relaxare şi tonificare, în care, factorii naturali (peisajul, altitudinea, microclimatul marin ) să se constituie  într-o adevărată terapie .

Idei sănătoase pt. week-end

Bibliografie

Bioterapie – Virgil T.Geiculescu

Diagnosticul si tratamentul bolilor interne vol 1 – Ştefan Şuţeanu

Tratamentul bolilor prin legume, fructe şi cereale – Jean Valnet

 

 

 

Ultima modificareDuminică, 18 August 2013 17:47
O să te intereseze și: « Hepatomegalie Septicemia »
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top