Ciroza hepaticã și posibile tratamente

ciroza-hepatica_rs.jpgUna dintre bolile grave ale ficatului este ciroza hepaticã, caracterizatã printr-o serie de transformãri la nivelul acestui organ, modificãri ireversibile urmate de un proces de necrozã (cangrenã).
Poate apãrea ca urmare a unor cauze multiple, însã cel mai frecvent ciroza este provocatã de virusuri ( Glossary Link hepatita B și C), dar și din pricina unui consum excesiv de alcool. Cel din urmã are un efect extrem de distructiv fiindcã include un compus numit acetaldehida, o substanțã ce modificã antigenele de la nivelul membranei hepatice. Acestea nu mai sunt recunoscute de sistemul imunitar, drept urmare leucocitele încep sã distrugã celulele hepatice. Ciroza poate apãrea și în alte condiții, cum sunt cirozele autoimune ori cele criptogenetice, ale cãror cauze declanșatoare sunt mai greu de identificat. Medicii considerã cã ciroza poate fi provocatã și de o steatohepatitã non-alcoolicã, adicã de o inflamație cauzatã de depunerea grãsimilor în ficat.

Simptomele bolii sunt numeroase: obosealã, greațã, digestie prelungitã, iar în stare avansatã – icter, pierderea pãrului pubian și axilar, atrofiere mamarã, uterinã, testicularã, stare de confuzie, hemoragii.

Dintre simptomele hipertensiunii portale - cauzatã de modificarea structurii ficatului – fac parte hemoragiile provocate de varicele esofagiene și gastrice, mãrirea în dimensiune a splinei, ascitã (hidropizie abdominalã). Acumularea de lichide și de sãruri în cavitatea abdominalã provoacã alte complicații: renale, insuficiențã respiratorie, prin deplasarea diafragmei, infecții precum peritonita bacterianã spontanã.

Metodele de depistare a cirozei includ de la o simplã palpare abdominalã (în stadiile incipiente când ficatul este mãrit, fiindcã în stadiile avansate ficatul se micșoreazã într-atât încât nu mai poate fi identificat printr-o simplã atingere), analize ale sângelui, pânã la intervenții de depistare a varicelor esofagiene și gastrice, Glossary Link biopsie hepaticã, ecografie hepaticã și paracenteza exploratorie, ce presupune prelevarea unei cantitãți din lichidul ascitic.

Tratamentele au o ratã mai mare de succes atunci când nu este compromisã total funcția hepaticã. Avansarea cirozei poate fi opritã prin administrarea de medicamente ce blocheazã depunerea de țesut fibros. În cazuri virale, ca remediu este folosit interferonul asociat cu o dietã alimentarã riguroasã. Alte manevre urmãresc înlãturarea complicațiilor majore: atenuarea ascitei prin dietã, dar și prescrierea de medicamente care au drept efect eliminarea cantitãții excesive de sodiu prin urinã și pãstrarea unui nivel constant de potasiu. O situație gravã se înregistreazã când se rup varicele esofagiene, situație care impune de urgențã efectuarea de transfuzii de sânge. Mai întâi sunt depistate varicele care sângereazã, apoi se injecteazã substanțe pentru oprirea hemoragiei și a complicațiilor provocate de aceasta. Varicele pot fi înlãturate și chirurgical, prin rezecția porțiunii sângerînde. Pentru prevenția hemoragiei cauzate de ruperea varicelor esofagiene și gastrice mai este folositã și procedura TIPS (șuntul portosistemic transjugular intrahepatic). În cazuri grave, singura soluție de a salva viața pacientului este transplantul de ficat.   
O să te intereseze și: « Halena Medicinã internã »
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top