Un studiu realizat de GfK România în 2006 relevă că mâncărurile tradiționale
românești îngrașă.
Potrivit studiului, 3 din 5 români recunosc că propriile mâncăruri tradiționale
sunt cele mai "periculoase" pentru siluetă. Cu toate acestea, doar
10% dintre români (majoritatea femei) declară că au început o dietă în ultimii
doi ani.La masă se bea cu preponderență apă, fiind înlocuită ocazional cu bere sau vin
(de către bărbați) sau cu sucuri (acidulate sau neacidulate de către fRomânii consideră
că mâncărurile care îngrașă cel mai mult sunt chiar cele tradiționale.
Mâncărurile ungurești și cele americane sunt și ele menționate printre
mâncărurile grase, dar de mai puțin de 10% dintre români.
La polul opus se află, în percepția consumatorilor români, mâncărurile
tradiționale italienești, urmate de cele nemțești și cele chinezești.
În comparație cu alte țări studiate în cadrul proiectului realizat de GfK
România, țara noastră este pe locul 5 în topul țărilor cu cele mai grase
mâncăruri, urmată de Ungaria, Cehia și SUA.
Dieta însă nu este practicată de foarte mulți români ca metodă de a scăpa de
kilogramele în plus. Doar 1 din 10 români au început o dietă în ultimii doi
ani, iar dintre aceștia, doar o treime au și reușit "să dea jos kilogramele"
planificate. Tot o treime dintre cei care au ținut dietă nu s-au bucurat prea
mult timp de noua siluetă, ei punând la loc o parte sau toate kilogramele
pierdute pe perioada dietei.
Totuși, jumătate dintre "curajoși" au reușit să-și mențină noua greutate.
Conform așteptărilor, dieta este o metodă de slăbire practicată în special de
femeile din mediul urban, indiferent de vârstă. Succesul dietei este invers
proporțional cu vârsta subiectului, astfel 4 din 10 tineri (sub 30 de ani) au
slăbit datorită dietei mai mult sau exact cât se așteptau să slăbească. De
cealaltă parte, doar 2 din 10 vârstnici (peste 50 de ani) au reușit același
lucru.
Dacă în privința sucurilor naturale și carbogazoase suntem aproximativ la
același nivel de preferință cu țările din centrul și estul Europei și cel puțin
peste nivelul celor din vestul Europei, mult mai bine stăm în ceea ce privește
băuturile alcoolice și cafeaua.
În privința cafelei doar rușii și cehii ne depășesc, iar la preferința pentru
bere suntem pe locul 4, fiind surclasați de cehi, suedezi și austrieci. La
ambele capitole suntem peste media Europei vestice sau centrale și de est.
La consumul de vin suntem mult peste media Europei centrale și de est și la
același nivel cu Europa vestică, unde 1 din 3 italieni sau greci beau frecvent
vin în timp ce mănâncă de prânz.
Cu 5-6% români care consumă băuturi spirtoase la masa de prânz ocupăm primul
loc la acest capitol, la o distanță semnificativă de bulgari - 3% sau de ruși -
2%.
În gospodăriile din România se gătește în medie cinci zile din cele șapte ale
săptămânii, medie scăzută în comparație cu celelalte țări participante la
studiu.
Acest scor nu se datorează ieșirilor la restaurant sau mâncărurilor
semipreparate, media scăzută se datorează în principal gătitului pentru mai
multe zile. Doar în 43% din gospodării se gătește zilnic, iar în 35% dintre
acestea se gătește o dată la două zile.
În mediul urban gătitul o dată la două zile este preferat în mai multe
gospodării decât în mediul rural 39%, față de 27%.
În principal, această sarcină cade în responsabilitatea femeilor, în special a
celor între 30 și 54 de ani, doar în 9% dintre gospodăriile din România gătitul
fiind realizat de un bărbat. Situația este asemănătoare în Europa de est și
centrală.
Țările în care bărbații gătesc frecvent sunt Danemarca, Anglia, Finlanda,
Olanda și SUA, unde în peste un sfert din gospodării bărbații intră cel mai des
în bucătărie pentru a pregăti masa.
/Rompres/ Acest articol a fost citit de 1260 ori.
Un studiu realizat de GfK România în 2006 relevă că mâncărurile tradiționale
românești îngrașă.
