Diabetul zaharat tip 1

Diabetul zaharat de tip 1, cunoscut şi sub numele de diabet zaharat juvenil sau diabet insulino-dependent, este o afecţiune cronică,  în care pancreasul produce foarte puţină insulină sau deloc.

Introducere

Insulina este un hormon secretat de pancreas, care reglează concentraţia de zahăr (glucoză) din sânge. În mod normal, sistemul digestiv descompune alimentele ingerate în zahăr (glucoză), iar   sângele  transportă glucoza la ţesuturile organismului, ale căror celule o folosesc drept combustibil. Glucoza pătrunde în celule tocmai cu ajutorul insulinei.  Astfel la persoanele la care pancreasul nu mai secretă insulină, glucoza nu poate intra în celule, şi ca urmare, nivelul de glucoză din sânge crește. Acest lucru poate duce în cele din urmă la diabet, atunci când corpul nu este în măsură să producă suficientă insulină pentru a menține nivelul glucozei din sânge în limite normale.

Spre deosebire de diabetul tip 1, diabetul zaharat tip 2,  este  mult mai frecvent şi apare atunci când organismul devine rezistent la insulină sau nu produce suficientă insulină.

Diferiți factori pot contribui la apariţia diabetului zaharat tip 1, inclusiv moştenirea genetică sau expunerea la anumiţi viruşi. Deși diabetul zaharat de tip 1 apare de obicei în timpul copilăriei sau adolescenţei, el se poate dezvolta, de asemenea, şi la adulţii mai în vârstă.

În ciuda numeroaselor cercetări întreprinse de medici, diabetul zaharat de tip 1 nu poate fi vindecat, deși simptomele pot fi semnificativ ameliorate prin tratament. Cu un tratament adecvat, persoanele care suferă de diabet zaharat tip 1, se pot aştepta să trăiască o viaţă mai sănătoasă şi mai lungă decât în trecut.

Simptome

Semnele și simptomele diabetului zaharat tip 1, pot debuta brusc şi constau în:
• sete excesivă  
• urinare frecventă, mai ales în timpul nopţii
• foame extremă
• pierderea în greutate
• oboseală
• vedere înceţoşată
• tendinţă spre cetoacidoză.

Impact

Orice persoană poate avea diabet de tip 2, dar cei cel mai mare risc îl au persoanele  care:
au vârsta peste 45 de ani
• sunt obeze sau supraponderale
• au avut diabet gestaţional
• fac parte din familii cu persoane bolnave de diabet tip 2
• suferă de prediabet
• nu fac mişcare fizică
• prezintă Glossary Link colesterol HDL scăzut sau Glossary Link trigliceride crescute
• sunt bolnave de Glossary Link hipertensiune arterială
• fac parte din anumite rase sau grupuri entice.
    
În prezent tot mai mulţi copii sunt diagnosticaţi cu diabet de tip 2.  Astfel în fiecare an, în ţara noastră, 4-6 copii din 100.000 fac diabet tip 1. Cel mai mare procent de copii cu diabet tip 1 se întâlneşte în Finlanda, unde 60 de copii din 100.000 fac anual diabet tip 1, în timp ce în Asia incidenţa este mult mai scăzută, de 1/100.000.

Cauze

Cauza exactă a diabetului zaharat de tip 1 nu este cunoscută. La cele mai multe persoane cu diabet zaharat de tip 1, sistemul imunitar al organismului, care luptă în mod normal împotriva bacteriile dăunătoare și virușilor, distruge din greșeală, celule producătoare de insulină, din pancreas. Aceste celule grupate sub forma unor insule, sunt denumite insulele Langerhans și reprezintă aproximativ 1-2% din pancreas.  Odată ce aceste celule din insule sunt distruse, pancreasul va secreta foarte puțină insulină sau deloc,  astfel glucoza se acumulează în sânge, provocând complicații care pot pune viața în pericol.

Există și un număr de factori de risc cunoscuți pentru diabetul zaharat de tip 1, cum ar fi:

Factorii genetici. Prezența anumitor gene indică un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 1. În unele cazuri, se pot face teste genetice pentru a determina dacă cineva, care are un istoric familial cunoscut de diabet zaharat tip 1, are un risc crescut de a dezvolta afecțiunea.

Expuneri virale. Expunerea la anumiți viruși cum ar fi virusul Epstein-Barr, virusul Coxsackie, virusul urlian sau cytomegalovirus, poate declanșa distrugerea autoimună a celulelor insulare sau virusul poate infecta direct celulele insulare.

Vitamina D. Unele cercetări sugerează că vitamina D poate constitui o protecție împotriva diabetului de tip 1. Cu toate acestea, administrarea timpurie a laptelui de vacă , care este o sursă importantă de vitamina D, a fost legată de un risc crescut de diabet zaharat de tip 1.

Alți factori legați de alimentație. Acizii grași Omega-3 ar putea oferi o oarecare protecție împotriva diabetului de tip 1. În schimb apa potabilă, care conține nitrați, poate crește riscul. Consumul de produse lactate, în special lapte de vacă, poate crește, la copii, riscul diabetului de tip 1. În plus, calendarul de introducere a cerealelor în alimentația unui copil ar putea influența acest risc. Un studiu clinic a constatat că vârsta cuprinsă între 3 și 7 luni, pare a fi momentul optim pentru introducere cerealelor în alimentația sugarului.

Diagnostic

Diagnosticarea diabetului zaharat tip 1 se poate face prin următoarele teste de laborator:

Glossary Link Hemoglobina glicozilată (HbA1C). Această analiză de sânge indică nivelul mediu de glucoză din sânge pe ultimile două-trei luni. Ea se realizează prin măsurarea procentului de zahăr din sânge atașat de hemoglobină, proteina care transportă oxigenul din celulele roșii din sânge. Un nivel A1C de 6,5 la sută sau mai mare, pentru două teste separate indică existența diabetului zaharat.
În cazul în care testul A1C nu este disponibil, sau dacă există anumite afecțiuni care pot face testul A1C inexact, cum ar fi sarcina,  medicul poate folosi următoarele teste pentru a diagnostica diabetul zaharat:

Testul aleator de zahăr din sânge. Se va lua o probă de sânge la un moment dat aleator. Valorile glucozei din sânge sunt exprimate în miligrame pe decilitru (mg/dl) sau milimoli pe litru (mmol/L). Indiferent de mometul ultimei mese, un nivel aleatoriu de zahăr din sânge de 200 mg/dL (11,1 mmol/l) sau mai mare sugerează diabet, mai ales atunci când este însoțit de oricare din semnele și simptomele de diabet zaharat, cum ar fi urinare frecventă și sete extremă.

Glicemia a jeun. O probă de sânge va fi luată dimineața pe nemâncate. O glicemie à jeun sub 100 mg/dl (5,6 mmol/l) este normală. O valoare cuprinsă între 100-125 mg/dL (5.6-6.9 mmol / L) este considerată prediabet. Dacă glicemia a jeune are valoare de 126 mg / dL (7 mmol / l) sau mai mare, pentru două teste separate, cu siguranță se va pune diagnosticul de diabet zaharat.

Dacă diagnosticul este de diabet zaharat, medicul va mai efectua și alte teste de sânge pentru a verifica prezența anticorpilor specifici diabetului zaharat de tip 1. Aceste teste pot face diferența între diabetul de tip 1 și de tip 2. Prezența cetonelor, produse prin catabolismul grăsimilor,  în urină, sugerează, mai degrabă, diagnosticul de diabet zaharat tip 1, decât de tip 2.

După punerea diagnosticului de diabet zaharat tip 1, zilnic se va verifica nivelul glicemiei și la intervale regulate, stabilite prin planul de tratament, HbA1C. Un nivel ridicat A1C poate semnala nevoia de a face schimbări în alimentație și regimul de insulină administrat.

De asemenea, periodic se vor lua analize de sânge și urină pentru a verifica colesterolul, funcția tiroidiană, hepatică și renală.

Tratament

Tratament diabetului zaharat tip 1 este un angajament al pacientului, pentru tot restul vieţii, la:
• administrarea de insulină
• practicarea regulată a mişcării şi exerciţiilor fizice pentru menţinerea greutăţii sub control
• alimentaţie sănătoasă
• evitarea consumului de alcool şi de tutun
• monitorizarea glicemiei.

Scopul tratamentului este de a menține nivelul zahărului din sânge cât mai aproape de normal pentru a întarzia sau preveni complicațiile. Deși există excepții, în general, glicemia trebuie menținută ziua, înainte de mese, între 80 și 120 mg/dL (4.4-6.7 mmol / L) și înainte de culcare între 100 și 140 mg/dL (5.6-7.8 mmol/L).

Orice pacient cu diabet de tip 1, are nevoie de tratament cu insulină. După stabilirea diagnosticului, poate exista o perioadă, la început,  în timpul căreia zahărul din sânge este controlat fără administrarea de insulină sau cu o cantitate foarte mică. Cu toate acestea, această fază nu durează mult timp.

Există numeroase tipuri de insulină, cum ar fi:
- insulina cu acțiune rapidă
- insulină cu acțiune de lungă durată
- opțiuni intermediare.
În funcţie de nevoile pacientului, medicul poate prescrie un amestec de tipuri de insulină pentru utilizarea pe tot parcursul zilei şi noaptea.
Insulina poate fi administrată cu
• seringă cu ac fin
• un stilou de insulină - un dispozitiv care arată ca un stilou cu cerneală, cu excepția faptului că cartuşul este umplut cu insulină
• o pompă de insulină - un dispozitiv de mărimea unui telefon mobil purtat pe partea exterioară a corpului. Un tub conectează un rezervor de insulină la un Glossary Link cateter care este introdus sub piele la nivelul abdomenului. Pompele sunt programate pentru a distribui în mod automat cantităţile specifice de insulină cu acţiune rapidă.

Insulina nu poate fi administrată pe cale orală, deoarece enzimele stomacului interferă cu acțiunea insulinei.

De cele mai multe ori sunt prescrise şi medicamente pe cale orală, cum ar fi:
• medicamente pentru tensiunea arterială. Chiar dacă pacientul nu are hipertensiune arterială, medicul să prescrie medicamente cunoscute sub numele de inhibitori ai enzimei de conversie (ECA) sau blocanți ai receptorilor de angiotensina II (ARBs), deoarece aceste medicamente ajută la menţinerea rinichilor sănătoşi. Sunt recomandate persoanelor cu diabet care au tensiunea mai mică de 130/80 mm Hg.
• aspirina. Medicul poate recomanda administrarea regulată a aspirinei pentru a proteja inima .
• medicamente de scădere a colesterolului. Ca şi în cazul medicamentelor pentru tensiune, medicul poate prescrie tratament pentru scăderea colesterolului chiar dacă nivelul colesterolului nu este ridicat, din cauza riscului crescut de boli de inimă la persoanele diabetice. Se recomandă ca lipoproteinele cu densitate joasa (LDL, sau " colesterol rău"), să fie sub 100 mg / dL (2,6 mmol / l), iar lipoproteinele cu densitate mare (HDL sau " cholesterol bun") să fie peste 50 mg / dl (1,3 mmol / l). Trigliceridele, un alt tip de grăsimi din sânge, sunt ideale atunci când concentraţia lor este sub 150 mg / dL (1,7 mmol / l).
Medicul poate prescrie, de asemenea, pramlintid, sub formă injectabilă. Administrat înainte de masă poate încetini mişcarea alimentelor prin stomac, pentru a reduce creșterea bruscă a zahărului din sânge, care apare după mese.

Mai există în lume, la ora actuală, o serie de tratamente experimentale, pentru tratamentul diabetului tip 1:
• transplantul de pancreas. Cu un Glossary Link transplant de pancreas pacientul nu ar mai avea nevoie să-şi administreze insulină, dar acestea nu sunt întotdeauna încununante de succes, procedura prezintând riscuri mult mai mari decât diabetul tip 1.
• transplantul de celule producătoare de insulină. Cercetatorii experimentează transplantul de celule, producătoare de insulină din pancreasul unui donator. Acest transplant necesită, la fel ca transplantul de pancreas administrarea de medicamente imunosupresoare deoarece organismul distruge, de cele mai multe ori, celulele transplantate, ceea ce face necesară încă injectarea insulinei  pentru o perioadă scurtă de timp.
• transplant de celule stem. Această procedură a fost testată pe un număr mic de persoane nou diagnosticati cu diabet zaharat tip 1. În urma aplicării ei, pacienţii au fost capabili să oprească utilizarea insulinei. Deși transplantul de celule stem din propriul sânge,poate fi riscant, el poate oferi o opţiune suplimentara de tratament pentru pacienţii cu diabet zaharat tip 1.

Alimentație/Stil de viațã

Alimentaţie sănătoasă și monitorizarea carbohidraţilor
Dieta pacienţilor bolnavi de diabet zaharat va fi centrată pe alimente cu un conţinut scăzut de grăsimi, nutritive, bogate în fibre, în stare proaspătă şi cât mai puţin procesate termic sau industrial, cum ar fi:
• Fructe
• Legume
• Cerealele integrale.
Se vor reduce mult produsele de origine animală și glucidele rafinate, cum ar fi pâinea albă şi dulciurile. Acesta este , în general, cel mai bun plan de alimentaţie, chiar și pentru persoanele care nu suferă de diabet zaharat.

Pacientul va trebui să înveţe cum să evalueze carbohidraţii din alimentele consumate, astfel încât să-şi administreze suficientă insulină, pentru a metaboliza corect aceşti carbohidraţi. În acest sens se recomandă apelarea la un medic dietetician pentru a crea un plan de alimentaţie ce se potriveşte obiectivelor pacientului (sănătate, preferințele alimentare,  stil de viață).

Activitatea fizică
Toată lumea are nevoie de exercitii fizice regulate sau de mişcare fizică, în general, sub diferite forme, iar persoanele care au diabet zaharat de tip 1 nu fac excepție. Astfel trebuie alese acele activități fizice care fac plăcere pacientului, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau ciclismul. De asemenea activitatea fizică cel puțin 30 de minute pe zi, în cele mai multe din zilele săptămânii aduc flexibilitate și rezistență fizică crescută.

Diabetul de tip 1 este o boală gravă. Ca urmare a planului de tratamentul, diabetului zaharat poate fi frustrant uneori. Dar gestionarea atentă a diabetului zaharat tip 1 poate reduce riscul de complicaţii grave care pot pune viaţa în pericol. Luați în considerare şi aceste sfaturi:

• Urmaţi îndeaproape planul de tratament stabilit cu medicul şi aflaţi tot ce se poate despre diabetul zaharat de tip 1.
• Identificaţi-vă. Purtaţi o etichetă sau brăţară care poate spune că aveţi diabet zaharat. Păstrați un kit de glucagon în apropiere, în caz de urgență, şi asigurați-vă că prietenii și cei dragi știu cum să-l folosească.
• Programați un examen fizic anual si un examen ocular, în afară de controale regulate pentru diabet zaharat. În timpul acestui examen fizic medicul va căuta orice complicaţii legate de diabet zaharat, precum si alte probleme medicale. Controlul ORL de specialitate va căuta semne de deteriorarea a retinei sau alte afecţiuni oculare precum cataracta și glaucomul.
• Menţineţi imunizările la zi. Deoarece diabetul este o afecţiune care slăbeşte sistemul, medicul poate recomanda vaccinarea antigripală în fiecare an. De asemenea va recomanda probabil vaccinul pneumococic sau cel pentru Glossary Link hepatita B,  în cazul în care nu aţi fost anterior vaccinați împotriva hepatitei B și sunteți un adult cu vârsta între 19-59 de ani, bolnav de diabet tip 1 sau tip 2.
• Aveţi grijă de dinţi. Diabetul predispune la infecţii ale gingiilor. Periaţi dinţii cel puțin de două ori pe zi, folosiţi aţa dentară  o dată pe zi și programaţi-vă examene dentare cel puțin de două ori pe an. Consultați medicul dentist imediat ce gingiile sângerează sau sunt umflate şi capătă o culoare roșie.
• Acordați atenție picioarelor. Spălați-vă picioarele zilnic cu apă călduţă. Lăsaţi-le să se usuce uşor, mai ales între degete și hidrataţi-le cu lotiune. Verificaţi picioarele în fiecare zi de tăieturi, răni, roșeață sau umflături.
• Păstrați tensiunea arterială și colesterolul sub control. Consumul de alimente sănătoase şi exerciţiile fizice regulate menţin sub control tensiunea arterială şi colesterolul. Medicația poate fi necesară, de asemenea.
• Dacă sunteți fumător sau folosiţi alte forme de tutun, adresați-vă medicului pentru a vă ajuta să renunțaţi. Fumatul creşte riscul diverselor complicații ale diabetului zaharat, inclusiv atac de Glossary Link cord, accident vascular Glossary Link cerebral, leziuni ale nervilor şi boli de rinichi. De fapt, fumătorii care au diabet zaharat sunt de trei ori mai expuşi de a muri de boli cardiovasculare decât cei care nu sunt nefumători şi care au diabet zaharat.
 • Dacă beți alcool, faceți acest lucru în mod responsabil. Alcoolul poate provoca variaţii ale glicemiei, în funcţie de cantitatea băută și de alimentele ingerate în același timp. Dacă alegeți să consumaţi alcool, faceţi acest lucru numai cu moderație și întotdeauna la masă.
• Menţineţi o greutate sănătoasă. Diabetul zaharat este mai uşor de controlat dacă menţineţi o greutate optimă. Unii pacienţi cu diabet tip 1, manipulează cantitatea utilizată de insulină pentru a induce cetoacidoză diabetică, în scopul  pierderii în greutate, afecţiune cunoscută sub numele de diabulimia. Acesta este un mod nesănătos de a pierde în greutate și extrem de periculos.
• Luați stresul în serios. Dacă sunteți stresat, organismul poate produce hormoni, ca răspuns la stresul prelungit, ce pot împiedica insulina să lucreze în mod corespunzător, ceea ce poate agrava boala. De aceea combateţi stresul prin odihnă suficientă, stabirea limitelor şi prioritizarea sarcinilor, învăţarea şi practicarea unor tehnici de Glossary Link relaxare ( hatha yoga, meditaţie, taoism, etc.)


Bibliografie

http://howtocurediabetestype12.wordpress.com/

Medicina pentru familie - Marin Voiculescu



 

Ultima modificareJoi, 19 Iunie 2014 18:03
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top