Sindromul metabolic

Sindromul metabolic reprezintă un grup de afecţiuni ( Glossary Link hipertensiune arterială, creşterea glicemiei, exces de grăsime corporală în jurul taliei, niveluri anormale de Glossary Link colesterol), ce se manifestă împreună, crescând riscul de boli de inimă, accident vascular Glossary Link cerebral şi diabet.

Introducere

Existenţa doar a uneia dintre aceste afecţiuni nu înseamnă Glossary Link sindrom metabolic. Cu toate acestea, prezenţa oricăreia dintre ele crește riscul de boli grave. În cazul în care mai mult de una din aceste afecţiuni apar în combinație, riscul este chiar mai mare.

Persoanele care suferă de sindrom metabolic sau de oricare dintre componentele sindromului metabolic, prin schimbări ale stilului de viaţă, pot întârzia sau chiar preveni dezvoltarea unor probleme grave de sănătate.

Simptome

Sindromul metabolic înseamnă  prezenţa a trei sau mai multe tulburări legate de metabolism în acelaşi timp, printre care:

1. Obezitatea abdominală , în care grăsimea  este concentrată mai ales în jurul taliei (" formă de măr " ). Pentru diagnosticarea sindromului metabolic, obezitatea este definită printr-o circumferinţă a taliei de 102 de centimetri  sau mai mult, pentru bărbaţi şi 89 de centimetri sau mai mult pentru femei , deși punctele de circumferinţă ale taliei pot varia în funcție de rasă.

2. Creșterea tensiunii arteriale, ceea ce înseamnă ca prin măsurarea tensiunii arteriale  să se obţină o   tensiune arterială sistolică cu valoarea de 130 de milimetri de mercur (mm Hg) sau mai mult şi o tensiune diastolică cu valoarea de 85 mm Hg sau mai mult.

3. Nivelul glicemiei, cu un rezultat la testul de glucoză din sânge, à jeune (pe nemâncate),  de 100 de miligrame pe decilitru (mg / dl) , sau 5,6 milimoli pe litru ( mmol / l ) , sau mai mult.

4. Colesterol mărit, cu un procent de grăsime în sânge, Glossary Link trigliceride,  de 150 mg / dl ( 1,7 mmol / l ) sau mai mult și un nivel de lipoproteine, cu densitate mare ( HDL), colesterol " bun ",  mai mică de 40 mg/dL (1,04 mmol / l), pentru bărbaţi, sau mai mică de 50 mg/dl (1,3 mmol / l) pentru femei.

Cu cât sunt prezente mai multe din componentele de mai sus , cu atât este mai mare riscul de deteriorare gravă a stării de sănătate. Dacă pacientul are cel puțin o afecţiune a sindromului metabolic, cum ar fi hipertensiunea arterială sau nivel ridicat de colesterol sau un corp în formă de măr, etc.,  este posibil să aibă şi celelalte afecţiuni,  dar fără să ştie.

Impact

Factorii principali care cresc șansele de sindrom metabolic sunt:

Vârsta. Riscul de sindrom metabolic crește odată cu vârsta, afectând mai puțin de 10 la sută dintre persoanele cu vârsta de 20 de ani, mergând până la 40 la sută la persoanele de 60 de ani. Cu toate acestea, semnele de avertizare ale sindromului metabolic pot apărea încă din timpul copilăriei.

Rasa. Persoanele care fac parte din populaţiile hispanice şi asiatice au un risc mai mare de sindrom metabolic decât cele care fac parte din alte rase.

Obezitatea. Un indice de masă corporală  (procent de grăsime corporală bazat pe raportul dintre înălţime şi greutate), mai mare de 25, creşte riscul de sindrom metabolic. Şi legat de obezitatea abdominală, persoanele având o formă de măr sunt mai expuse la riscuri decât persoanele cu o formă de pară.

Antecedente de diabet. Şansele de sindrom metabolic  sunt mai crescute la persoanele care un istoric familial de diabet zaharat de tip 2 sau  antecedente de diabet în timpul sarcinii (diabet gestațional).

Alte boli. Hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare, ficatul gras sau sindromul ovarului polichistic, un alt tip asemănător de probleme metabolice care afectează echilibrul hormonal al persoanelor de sex feminin și , de asemenea, sistemul de reproducere, cresc riscul de sindrom metabolic.

Cauze

Sindromul metabolic include mai multe simptome care au cauze diferite.

Rezistenţa la insulină. Sindromul metabolic este legat de metabolismul organismului, eventual, de o afecţiune numită rezistenţa la insulină. Insulina este un hormon produs de pancreas, care ajuta la controlul zahărului în sânge. În mod normal, sistemul digestiv descompune alimentele ingerate în zahăr (glucoză). Sângele  transportă glucoza la ţesuturile organismului, ale căror celulele o folosesc drept combustibil. Glucoza pătrunde în celule cu ajutorul insulinei. La persoanele cu rezistenţă la insulină, celulele nu răspund în mod normal la insulină, iar glucoza nu poate intra în celule la fel de ușor. Ca urmare, nivelul de glucoză din sânge crește în ciuda încercării organismului de a controla concentraţia de glucoză prin producerea de mai multă insulină. Rezultatul este un nivel  crescut de insulină în sânge. Acest lucru poate duce în cele din urmă la diabet atunci când corpul nu este în măsură să producă suficientă insulină pentru a menține nivelul glucozei din sânge în limite normale .

Chiar dacă glicemia nu este suficient de mare pentru a fi diagnosticată ca diabet, un nivel ridicat de glucoză poate fi dăunător. De fapt, unii medici se referă la această stare ca fiind un “prediabet”. Creşterea rezistenţei la insulină, creşte nivelul de trigliceride și de grăsimi din sânge. De asemenea, influenţează negativ funcţionarea rinichilor, ceea ce duce la tensiune arterială şi mai mare. Aceste efecte combinate ale rezistenței la insulină pot conduce la apariţia bolilor de inimă, accident vascular cerebral, diabet sau alte afecţiuni.

Combinația mai multor factori. Apariţia rezistenţei la insulină, implică, probabil, o varietate de factori genetici și de mediu. Unele persoane pot fi predispuse genetic la rezistenţă la insulină, dar excesul de greutate și inactivitatea îşi aduc o contribuţie majoră.

Diagnostic

Mai multe organizaţii internaţionale au elaborat un număr de criterii sau linii directoare pentru diagnosticarea sindromului metabolic. În conformitate cu acestea, sindromul metabolic este diagnosticat, dacă sunt prezente trei sau mai multe din criteriile:

Circumferinţa taliei mare, mai mult de 89 cm, la femei și de 102 cm la bărbaţi. Anumiți factori de risc genetic, cum ar fi  un istoric familial de diabet zaharat sau origine asiatică, care cresc riscul de rezistenţă la insulină, coboară limita pentru circumferinţa taliei la 79 cm,  în cazul femeilor și între 89-94 cm, în cazul bărbaților.

Creşterea trigliceridelor peste 150 mg/dL ( 1,7 mmol / l ) sau mai mult, sau administrarea unui tratament pentru trigliceride crescute.

Scăderea colesterolului HDL (colesterolul " bun ") - mai puţin de 40 mg/dL ( 1.04 mmol/l ) la bărbați sau mai puțin de 50 mg/dL ( 1,3 mmol/l ) la femei , sau efectuarea unui tratament pentru HDL scăzut.

Creşterea tensiunii arteriale sistolice peste 130 de milimetri coloană de mercur (mm Hg) şi a celei diastolice mai mult de 85 mm Hg.

Creşterea glicemiei  à jeune ( glucoza din sânge pe nemâncate) la 100 mg / dL ( 5,6 mmol / l ) sau mai mult, sau administrarea unui tratament pentru Glossary Link hiperglicemie.

Tratament

Abordând doar una dintre componentele sindromului metabolic poate fi  prea puţin, a le aborda pe toate dintre ele în acelaşi timp, ar putea părea însă copleșitor. Dar modificările aduse unui stil de viaţă nociv sănătăţii și, în unele cazuri, medicaţia, pot îmbunătăţi toate componentele sindromului metabolic. Mai multă activitate fizică, pierderea în greutate şi renunţarea la fumat ajută la reducerea tensiunii arteriale, a glicemiei şi a colesterolului din sânge. Aceste modificări sunt esențiale pentru ameliorarea tuturor afecţiunilor din cadrul acestui simptom.

Exerciţiile fizice. Medicii recomandă practicarea zilnică, treptată, în funcţie de posibilităţile  fiecăruia,  a 30 de minute, sau chiar mai mult, de exerciţii fizice de intensitate moderată, cum ar fi mersul pe jos  sau mersul pe bicicletă.

Pierderea în greutate. Scăderea în greutate cu 5 până la 10 procente, din greutatea corporală actuală,  poate reduce nivelul de insulină, tensiunea arterială și riscul de diabet zaharat.

Slăbire: mâncați dimineața mai mult decât seara

Alimentaţie sănătoasă. Anumite diete cum ar fi dieta mediteraneană, sau alte regimuri alimentare sănătoase, limitează grăsimile nesănătoase şi pun accent pe fructe, legume, pește şi cereale integrale. Aceste abordări dietetice oferă beneficii importante de sănătate,  în plus față de scăderea în greutate, pentru persoanele care au componente ale sindromului metabolic.

Renunţarea la fumat. Fumatul creşte rezistenţa la insulină, agravând consecinţele sindromului metabolic  asupra sănătăţii.

Se recomandă ca în permanent, pacientul, împreună cu medicul,  să monitorizeze greutatea corporală, glicemia, colesterolul din sânge şi nivelul tensiunii arteriale, pentru a se asigura că modificarea stilului de viaţă  are rezultatele mult aşteptate. În caz contrar medicul poate prescrie  tratament medicamentos pentru scăderea tensiunii arteriale, controlul colesterolului şi al glicemiei.

Alimentație/Stil de viațã

Se pot face multe schimbări pentru a reduce riscul de sindrom metabolic şi complicaţiile sale - diabet, accident vascular cerebral şi boli de inimă. Se poate începe cu următoarele modificări ale stilului de viaţă:

Scăderea în greutate. Slăbirea a 5 până la 10 procente, din greutatea corporală prezentă, poate reduce nivelul de insulină, tensiunea arterială şi reduce riscul de diabet zaharat.

Mişcarea fizică. Medicii recomandă  practicarea a minim 30 de minute de exerciţii fizice de intensitate moderată, cum ar fi mersul pe jos, în fiecare zi.

Renunțarea la fumat. Fumatul creşte rezistenţa la insulină şi agravează consecinţele asupra sănătăţii ale sindromului metabolic.

Alimentaţie bogată în fibre.  Se vor include în alimentaţia zilnică cerealele integrale, leguminoasele cum ar fi năutul, lintea sau fasolea, fructele şi legume proaspete, peştele, ouăle şi lactatele proaspete, cât mai puţin procesate. Mai toate aceste alimente conţin şi fibre dietetice, care pot reduce nivelul de insulină.

Influenţa consumului de produse lactate asupra sindromului metabolic



Bibliografie

www.mayoclinic.org

Jean Valnet - Tratamentul bolilor prin legume, fructe și cereale



 
 

Ultima modificareVineri, 16 Mai 2014 18:52
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top