Scabia

scabielayeggs_rs.jpg Glossary Link Scabia este ce mai comuna infectie cu parazit, in lume rapotandu-se 300 milioane de cazuri anual. Artropodul Sarcoptes scabie varianta hominis este responsabil pentru aceasta parazitoza care afecteaza atat barbatii cat si femeile in egala masura, netinand seama de criterii socioeconomice.
Este un parazit cunoscut de circa 2500 de ani, inca din vremea romanilor, fiind complet descris abia in secolul XVII de catre Giovanni Cosimo Bonomo. Numele Sarcoptes scabie este un derivat al cuvantului grec "sarx"  care se traduce "carne" si "koptein" tradus insemna "a taia" si cuvantul de origine latina "scabere" care inseamna "a se scarpina".
                
Prevalenta este mai crescuta la copii si la persoanele active sexual fata de restul populatiei. Totodata si cei imunocompromisi, cu virusul HIV, stari posttransplant si cei varstnici au susceptbilitate crescuta pentru formele grave de scabie.
 
Transmiterea se realizeaza prin contactul prelungit cu persoane sau obiecte infectate, Sarcoptes scabie fiind atras in special de caldura si mirosul corpului uman. In afara corpului uman poate supravietui circa 3 zile, mai ales in lenjerii sau obiecte de imbracaminte contaminate. In cazuri exceptionale, omul se poate infesta si de la animal, dar nu supravietuiesc si nu se reproduc. Insa pot trai suficient la oameni, cat sa cauzeze urticarii pruriginoase sau sa produca papule in cateva zile.

Principalele manifestari ale bolii sunt datorate femelei, care are o lungime de 350 microni si o latime de 250 microni. La extremitatea cefalica  prezinta un rostru cu ajutorul caruia sapa in epiderm un tunel unde isi va depune ouale. Ea avanseaza cu 2-3 mm pe zi, lasand in urma un traiect sinuos presarat cu oua. Un ciclu de viata al scabiei dureaza 30 de zile si incepe si se termina in epiderm. Femela va depune 60-90 de oua care se vor transforma in larve si apoi nimfe in 10 zile. Doar 10% din ele vor ajunge la maturitate. Ele secreta o proteaza ce degradeaza  stratul cornos al epidermului, astfel hranindu-se.

In infectia clasica cu scabie, in pielea gazdei se pot gasi intre 5-15 adulti. In primele saptamani nu exista prea multe semne care sa evidentieze scabia, insa dupa circa 4 saptamani poate sa apara o reactie de hipersensibilitate de tip 4 ca urmare a reactiei la parazit, oua si scibale.

Scabia Norvegiana este o forma grava a infectiei, la aceeasi gazda (de obicei imunocompromisa) evidentiindu-se de la cateva sute pana la cateva milioane de scabii. Apar cu leziuni intinse, acoperite de cruste, pielea apare subtiata, hipercheratozica mai ales pe coate, genunchi , palme si plante.
 
Diagnosticul pozitiv se pune in urma unei anamneze atente, care sa evidentieze contextul epidemiologic, cum ar fi existenta altor cazuri in familie sau in colectivitate sau debutul eruptiei dupa un contact sexual ocazional.
 
Semnele si simptomele difera la copil fata de adult numai din punctul de vedere al distributiei leziunilor, astfel ca:
  • Distributia leziunilor la copil se face preponderent pe fata, scalp, gat, palme si plante; apar in plus veziculo-bule palmo-plantare
  • La adult, leziunile se observa in:
o zonele interdigitale,
o fata flexorie a articulatiilor radiocarpiene,
o coaste,
o fata anterioara a axilelor,
o aria perimamelonara,
o periombilical,
o zona centurii,
o scrot,
o santul fesier,
o genunchi,
o marginile externe ale picioarelor
  • Pruritul este primul simptom de obicei, fiind intens si suparator, in special noaptea sau dupa o baie calda, cand se accentueaza
  • Leziunea primara consta in santul acarian, ce apare in forma literei “S”, cu leziuni papulo-veziculoase la capatul lui
  • Leziunile secundare  sunt reprezentate de pete urticariene, escoriatii liniare sau punctiforme; papulo-vezicule, piodermite diverse (foliculite, Glossary Link impetigo, ectima, furuncule), uneori limfangite, flegmoane, adenopatii supurate
  • Scabia nodulara prezinta leziuni sub forma de nodului rosiatici maronii acoperiti de cruste hematice aparute post grataj, ce se pot dezvolta in zone precum  plica cotului, intre fese, pe scrot si Glossary Link penis. Apar mai ales la sugari si varstnici si sunt pruriginosi, putand persista saptamani sau luni dupa debutul scabiei.
  • La persoanele cu o igiena riguroasa, leziunile cutanate sunt minime, santul acarian nefiind atat de vizibil, in schimb pruritul este accentuat
  • In cazul in care boala evolueaza timp indelungat, pot apare eczema, lichenificare, impetigo si furunculoza.
Investigatiile care se pot face:
  1. raclarea pielii, dupa aplicarea de ulei mineral pe santul acarian, si examinarea la microscop pentru identificarea scabiei, oualelor sau excrementelor
  2. aplicarea locala de tetraciclina si spalarea excesului poate evidentia santuri acariene fluorescente, cu ajutorul unei lampe Wood
  3. biopsia de piele, este mai rar folosita
  4. testul cu cerneala, se picura peste zona cu leziune, fiind indepartat excesul de cerneala. Leziunea prezenta va absorbi cerneala si se va evidentia traiectului sinuos inchis la culoare.
  5. nivelul ridicat al Ig E, eozinofilia poate sustine diagnosticul de scabie
  6. videodermatoscopia, amplificarea ADN-ului scabiei prin PCR, testul ELISA  mai pot fi folosite de medicul dermatolog in cazuri exceptionale.
Tratamentul se axeaza pe:
  • masuri generale:
  • educarea pacientului pentru a evita o posibila reinfectare
  • tratarea contactilor apropiati, precum membrii familiei sau partenerilor sexuali
  • inaintea aplicarii tratamentului medicamentos este necesara o baie calda, spalare din abundenta cu sapun si frectionarea cu un prosop aspru
  • rufele si lenjeria de pat se vor spala si fierbe(5-10 minute; apoi vor fi calcate cu fierul fierbinte.), iar cele care nu pot fi fierte se aerisesc timp de minim 5 zile sau se inchid in saci cu DDT timp de 3 zile.
  • Farmacologic:
  • Local: se pot folosi unguente precum:
  1. Permetrina 5%,  este de electie pentru tratarea scabiei. Se va efectua o singura aplicatie care se va indeparta dupa 8-12 ore
  2. Lindan 1% care este contraindicat pentru copii mici, gravide sau suprafete erodate mari. Este neurotoxic, poate determina afectari permanente ale sistemului nervos central!
  3. Benzoat de benzil 25-35% care are indicatie la copii
  4. Crotamiton 10%, care deasemenea poate fi folosit la copiii
  5. Malathion 0-5%, contraindicat copii, gravide
  6. cremele cu sulf 5% -10%
  7. creme antipruriginoase
  8. in forma nodulara a scabiei se pot face infiltratii intralezionale cu corticosteroizi
  • General:
a. antibiotice in formele suprainfectate timp de 7-10 zile
b. antihistamice pentru calmarea pruritului
Rezultatele tratamentului ar trebui sa apara dupa 3-4 saptamani, daca tratamentul a fost facut corect. In cazul leziunilor nodulare recuperarea este mai indelungata, putand sa persiste cateva saptamani. In absenta tratamentului, dupa saptamani sau luni de evolutie, apar imense leziuni eczematoase, care pot masca leziunile primare.

Sursa: InfoMedik
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top