Epizootia de gripă aviară denumită încă "gripa puiului", "ciuma păsărilor" sau "influenza aviară", care afectează în prezent continentul european, se transmite încă greu de la păsări infectate la om, dar face să planeze amenințarea unei pandemii greu de controlat cu mijloacele actuale de protecție, scrie într-un comentariu difuzat vineri din Paris de AFP. Gripa aviară este provocată de viruși gripali A /H5, H7, H9/, de origine aviară și care sunt reponsabili de pandemii. Virusul epidemiei actuale, H5N1, este un subtip viral care a fost depistat prima dată în urmă cu mai multe decenii la păsările sălbatice. Primele focare care au afectat păsările au apărut la începutul anilor '90 în Europa și Statele Unite ale Americii /SUA/. În 1997, un băiețel care crescuse într-un centru avicol a murit de o gripă misterioasă în Hong Kong. Păsările sălbatice sau acvatice /rața, rândunica-de-mare etc./ reprezintă de mult timp un fel de rezervor de viruși gripali. O epizootie de gripă aviară s-a declanșat la sfârșitul anului 2003 la puii de găină în mai multe țări din Asia de Sud-Est, determinând moartea sau distrugerea a peste 100 milioane de păsări. În prezent, epizootia se răspândește prin intermediul păsărilor migratoare. Păsările bolnave "nu infectează ușor omul", este de părere Sylvie van der Werf, de la Institutul Pasteur din Paris. Porcul ar putea fi un fel de "creuzet pentru amestec" și să-i permită virusului să sufere mutații și să se adapteze la mamifere. Dacă virusul H5N1 ar infecta o persoană atinsă de gripa obișnuită, el ar putea să profite pentru "a se umaniza" împrumutându-i material genetic unui virus curent al gripei. Riscul de transmitere există în caz de contacte frecvente cu păsări infectate. Transmiterea se face pe cale respiratorie /inhalare de particule de excremente sau secreții respiratorii/, pe cale oculară /contact cu praf/. Mâinile trebuie să fie bine spălate, deoarece ele pot transmite maladia afectând căile repiratorii sau ochii. Consumul de carne de pasăre pregătită termic este în schimb fără riscuri: virusul moare la 70 grade Celsius, amintesc experții. O pandemie de gripă, adică o epidemie mondială de tipul celei survenite în 1918-1919 /spaniolă, între 20 milioane și 40 milioane de morți/, în 1957 /asiatică, patru milioane de morți/ sau în 1968 /Hong Kong, două milioane de morți/, ar fi de temut dacă virusul H5N1 al gripei aviare s-ar adapta la om. Din 2003, acest virus a ucis deja în Asia de Sud-Est 62 de persoane. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, o pandemie ar putea face până la 100 milioane de morți. În prezent sunt în etapa de studiu vaccinuri. Vaccinul actual împotriva gripei de sezon /vaccinul antigripal anual/ nu protejează împotriva virusului gripei aviare. Dintre antivirale /medicamente antivirus/, Tamiflu /Laboratorul Roche, molecula activă este oseltamivir/ ar fi cel mai eficient și ar permite reducerea cu 30 % a mortalității în rândul bolnavilor, consideră epidemiologii. Există, de asemenea, măști de protecție respiratorie /tip FFP2/, ochelari de protecție, mănuși de unică folosință și alte materiale. Referitor la progresia geografică a epizootiei, s-a constatat că, după cazurile apărute în Hong Kong în 1997, primele contaminări majorie cu virusul H5N1 au apărut în Coreea de Sud, apoi în Vietnam, Thailanda. La începutul anului 2004, gripa aviară a fost detectată în China, Taiwan, Japonia, Cambodgia și Laos. Au fost, de asemenea, afectate Malayezia și Indonezia. Virusul rămâne pentru moment larg cantonat în Asia, dar el a fost descoperit în luna august a.c. în Rusia și Kazahstan, apoi recent în Turcia și la noi în țară.(Rompres) Acest articol a fost citit de 657 ori.
Epizootia de gripă aviară denumită încă "gripa puiului", "ciuma păsărilor" sau "influenza aviară", care afectează în prezent continentul european, se transmite încă greu de la păsări infectate la om, dar face să planeze amenințarea unei pandemii greu de controlat cu mijloacele actuale de protecție
