”Consumați alimente hipocalorice, hipolipidice!”. Acesta este un text pe care l-am întâlnit de atâtea ori în ultimele două decenii încât îl auzim și în somn. Și aceasta pentru că se știe că o astfel de diată previne bolile cardiovasculare, cancerul și creșterea în greutate. Din păcate acest mesaj simplu este cam depășit. Cercetări detaliate au demonstart faptul că cantitatea totală de grăsimi din alimentele consumate, multe sau puține, nu prea este direct proporțională cu apariția bolii. Ceea ce contează de fapt este tipul de grăsimi: grăsimile „rele” cresc riscul anumitor boli iar cele „bune” scad acest risc. Cheia unei alimentații sănătoase este substituția grăsimilor rele cu grăsimi bune.
Și colesterolul din mâncare? Deși este importantă limitarea cantității de colesterol din alimentele consumate, mai ales dacă aveți diabet zaharat, acesta nu este atât de dăunător pe cât este acuzat. Este important nivelul de colesterol din sânge. Creșterea colesterolului plasmatic crește riscul pentru afecțiuni cardiovasculare. Dar, în medie, oamenii produc 75% din totalul colesterolului plasmatic în ficat și doar restul de 25% este absorbit din mâncare. Cea mai mare influență asupra colesterolului plasmatic o are amestecul grăsimilor din alimente.
Grăsimi din alimente. Monosaturate: se găsesc în măsline, ulei de măsline, ulei de alune, alune, nuci, migdale, avocado. La temperatura camerei sunt lichide iar efectul asupra nivelului de colesterol este de a scădea LDL-colesterolul (colesterolul “rău” ) și de a crește HDL-colesterolul (colesterolul “bun”). Polinesaturate: porumb, soia, floarea soarelui, semințe de bumbac, pește. La temperatura camerei sunt lichide iar efectul asupra nivelului de colesterol este de a scădea LDL-colesterolul (colesterolul “rău” ) și de a crește HDL-colesterolul (colesterolul “bun”). Saturate: lapte integral, unt, brânză, înghțată, carne roșie, ciocolată, nuci de cocos, lapte de cocos și ulei de cocos. La temperatura camerei sunt solide iar efectul asupra nivelului de colesterol este de a crește atât LDL-colesterolul (colesterolul “rău” ) cât și HDL-colesterolul (colesterolul “bun”). Grăsimile “trans”: în majoritatea margarinelor, uleiuri vegetale parțial hidrogenate, cartofi prăjiți, alimente din fast food-uri, majoritatea “bunătățurilor gătite” comercializate. La temperatura camerei sunt solide sau semi-solide iar efectul asupra nivelului de colesterol este de a crește LDL-colesterolul (colesterolul “rău” ).
Colesterolul și bolile de inimă.
Colesterolul este o substanță de aspect ceros. Este produs de ficat care îl leagă de proteine transportor denumite lipoproteine datorită cărora acesta este dizolvat în sânge și transportat către toate părțile organismului. De ce? Colesterolul joacă un rol foarte important în formarea membranelor celulare, a unor hormoni și a vitaminei D.
Prea mult colesterol în sânge poate crea probleme. Încă din 1960-1970 specialiștii au descris legătura dintre nivelul de colesterol din sânge și apariția bolii cardiovasculare. În interiorul arterelor se pot forma depozite de colesterol, pe pereții acestora. Aceste depozite, denumite plăci, pot îngusta lumenul arterei respective sau chiar îl pot bloca. Acest proces denumit ateroscleroză apare mai ales în arterele care hrănesc inima (arterele coronare). Când unul sau mai multe segmente ale mușchilor inimii nu mai primesc suficient sânge și deci nu mai primesc suficient oxigen și substanțe nutritive de care au nevoie, rezultatul poate fi durerea în piept cunoscută ca și angină pectorală. În plus, placa se poate rupe determinând apariția de trombi sangvini care pot duce la blocarea completă a vasului. Rezultatul este apariția de infarct, atac vascular cerebral sau moarte subită. Din fericire apariția depunerilor de colesterol poate fi încetinită, oprită și chiar regresată.
Lipoproteinele care transportă colesterol au rol esențial în formarea plăcilor de colesterol și apariția bolilor cardiovasculare. Cele două tipuri principale de lipoproteine lucrează în direcții opuse.
Lipoproteinele cu densitate mică (Low-density lipoproteins LDL) transportă colesterolul de la ficat la celelalte organe. Când există prea mult LDL-colesterol în sânge acesta poate fi depozitat pe pereții arterelor coronare. Din această cauză LDL-colesterolul este denumit “colesterol rău”. Lipoproteinele cu densitate înaltă (High-density lipoproteins HDL) transportă colesterolul înapoi la ficat care îl va elimina din organism. HDL face mai puțin probabilă depunerea colesterolului pe pereții vaselor și de aceea este denumit “colesterol bun”.
În general, cu cât e mai mare nivelul de LDL și cu cât e mai mic nivelul de HDL, cu atât e mai mare riscul de boală cardiovasculară. Pentru adulții peste 20 de ani nivelul optim al colesterolului este: Colesterol total < 200mg/dl,
HDL colesterol > 40mg/dl
LDL colesterol < 100mg/dl.
Grăsimile și colesterolul din alimente și nivelul colesterolului din sânge. Unul din cei mai importanți determinati ai nivelului de colesterol din sânge este nu colesterolul din alimente ci amestecul de grăsimi. Unele alimente au conținu mai mare în colesterol “bun” altele în colesterol “rău”.
Colesterolul din alimente.
Deși există o importantă asociere între nivelul colesterolului din sânge și riscul de boală cardiacă, studii științifice au demonstrat faptul că acestă asociere nu se păstrează între nivelul colesterolului consumat și riscul de boală cardiovasculară. Pentru unii pacienți cu hipercolesterolemie (colesterol plasmatic crescut), scăderea consumului de colesterol are un impact redus dar benefic asupra nivelului de colesterol din sânge dar pentru alții acesta este nesimnificativ. Un studiu pe 80.000 de asistente medicale efectuat la Harvard, cercetătorii au demonstrat că creșterea colesterolului ingerat cu 200mg la fiecare 1000 de calorii din dietă (cam un ou pe zi) nu a crescut riscul de boală cardiovasculară.
Ouăle Mult calomniate de medici și oameni de știință bine intenționați, ouăle încep să fie din nou folosite. Cerectări recente efectuate la Harvard au deminstrat că consumul moderat de ouă –până la 1/zi- nu crește riscul de boală cardiovasculară la subiecții sănătoși. Este adevărat că gălbenușul ouălor conține o cantitate mare de colesterol și de aceea poate afecta nivelul de colesterol din sânge dar ouăle mai conțin și substanțe nutritive care scad riscul de boală cardiovasculară, inclusiv proteine, vitamina B12 și D, riboflavină și folați. Deci, consumate cu moderație, ouăle pot face parte dintr-o dietă sănătoasă. Totuși pacienții cu diabet ar trebui să se limiteze la consumul a 2-3 ouă pe săptămână întrucât la acest grup de pacienți, un ou pe zi poate crește riscul de afectare cardiovasculară. În aceeași situație sunt și pacienții care nu își pot controla nivelul de colesterol din sânge (dislipidemii). Grăsimile “rele” Unele grăsimi sunt “rele” pentru că ele determină creșterea colesterolului din sânge. Grăsimile saturate.
Grăsimile saturate sunt în marea majoritate de origine animală. Ele se găsesc în carne, pește de mare, produse din lapte integral, pielea păsărilor și gălbenușul de ou. Unele plante conțin de asemenea grăsimi saturate, de exemplu nucile de cocos, uleiul de cocos, uleiul de palmier. Grăsimile saturate cresc nivelul de colesterol mai mult decât colesterolul alimentar în sine întrucât ele determină creșterea atât a LDL-colesterolul (colesterolul “rău” ) cât și a HDL-colesterolul (colesterolul “bun”). Efectul este negativ și de aceea se recomandă reducerea consumului de grăsimi saturate. Grăsimile de tip trans. Grăsimile de tip trans sunt produse prin încălzirea uleiului vegetal în prezența hidrogenului. Cu cât sunt mai hidrogenate cu atât vor fi mai solide la temperatura camerei. Astfel margarina care se poate întinde pe pâine, fiind mai puțin hidrigenată, are mai puțini acizi grași trans decât cea care nu se poate întinde.
Grăsimile trans care se găsesc în majoritatea margarinelor, uleiuri vegetale parțial hidrogenate, cartofi prăjiți, alimente din fast food-uri, majoritatea “bunătățurilor gătite” comercializate sunt mai nocive decât grăsimile saturate întrucât cresc LDL dar scad HDL. Deci, pentru o dietă sănătoasă trebuie să reducem acizii grași saturați și să îi eliminăm pe cei “trans” din uleiurile parțial hidrogenate din alimentația noastră.
Grăsimile bune. Unele grăsimi sunt “bune” pentru că îmbunătățesc nivelul de colesterol din sânge. Grăsimile nesaturate- polinesaturate și mononesaturate
Grăsimile nesaturate se găsesc în produse obținute din surse vegetale cum ar fi uleiurile vegetale, nuci și semințe. Există două categorii principale: grăsimi polinesaturate (în porumb, soia, floarea soarelui, semințe de bumbac, pește) și mononesaturate (în măsline, ulei de măsline, ulei de alune, alune, nuci, migdale, avocado) Studiile au demonstart că aceste grăsimi au rolul de a scădea LDL-colesterolul (colesterolul “rău” ) și de a crește HDL-colesterolul (colesterolul “bun”).
Grăsimile din alimentație și bolile cardiovasculare.
Aceste grăsimi erau recomandate să reprezinte doar 30% din consumul zilnic de alimente. Astăzi aceste recomadări sunt depșite întrucât se pune mai mare accent pe indicarea scăderii consumului de grăsimi saturate și mai puțin a celorlalte tipuri. Efectul acestor grăsimi aspra sistemului cardiovascular este realizat prin intermediul nivelului de colesterol. Cele mai nocive sunt grăsimile de tip trans. Astfel înlocuirea a doar 30 de calorii obținute din 7 grame de carbohidrați din dieta zilnică cu 30 de calorii obținute din 4 grame de grăsimi de tip trans crește riscul de boală cardiovasculară de două ori. Acizii grași saturați cresc și ei riscul de boli cardiovasculare dar nu atât de mult ca și grăsimile de tip trans. Există dovezi clare ale efectului benefic asupra riscului cardiovascular al grăsimilor poli și mononesaturate. Astfel înlocuind 80 de calorii –obținute din carbohidrați cu 80b de calorii obținute din grăsimilor poli sau mononesaturate scad riscul de boală cardiovasculară cu 30-40%. Peștele, un aliment bogat în acizi grași omega 3 polinesaturați au primit tot mai multă atenție în utimul timp. S-a demonstart prin studii că dacă un pacient care a suferit un infarct miocardic consumă timp de 3,5 ani 1 gram pe zi de acizi grași omega 3 polinesaturați vor prezenta o scădere a riscului cardiovascular cu 25%. 1 gram de acizi grași omega 3 polinesaturați se găsește într-o porție de pește gras cum ar fi: macrou, sardea, somon sau pește sabie.
Trucuri pentru reducerea grăsimilor trans din alimentație: 1. Alegeți uleiuri vegetale lichide sau margarina mai moale care conține o cantitate mai mică de acizi grași de tip trans.
2. Reduceți consumul de alimente preparate comercializate în fast food-uri. Pentru a fi în siguranță considerați că toate produsele de acest fel conțin acizi grași de tip trans, înafară de cele etichetate altfel.
3. Atunci când alimentele care conțin ulei hidrogenat sau parțial hidrogenat nu pot fi evitate, alegeți produsele care au pe etichetă uleiurile hidrogenate la sfârșitul listei de ingrediente. Acest articol a fost citit de 1515 ori.
Comenteaza articolul
Comentarii (7)
1. Scris de Daniela in 08-02-2009 00:21
Stupiditate!!!
Tot ce este daunator organismului se produce si comercializeaza. Prodicatorii sant multumiti de incasari precum si statul pentru incasarea impozitelor. Ce sansa am avea in a elimina de pe piata a ceea ce este nociv. Ce sanse am avea pentru a elimina fabricarea de tigarete. NICIUNA...pentru ca multe BUZUNARE S-AR SUBTIA.... Atunci de ce mai vorbim... doar ca sa avem activitate ? Sa justificam faptul ca din ce in ce populatia este mai bolnava? Pana si faptul ca scriu acum este ca si cand as lucra la COOPERATIVA MUNCA IN ZADAR.
2. Scris de lefter elvis in 09-03-2009 11:46
colesterolul
Da aveti dreptate si trebuie sa respectam ceia ce scrie in articolsi va multumim pt.aceste informatii si un sait excelent.
3. Scris de claudia in 07-06-2009 15:48
opinia mea
da este foarte interesant acest articol pentru ca eu am probleme pe aceasta cauza de colesterol care mi se produice in organism din cauza mancarurilor si ma simnt foarte rau si as dori o dieta specifica la acest tip de colesterolcare ma face sa ma simnt pe zi ce trece tot mai rau .va multumesc
4. Scris de Reno in 15-07-2011 02:11
IddUlvKasm
Shoot, who would have thoguht that it was that easy?
”Consumați alimente hipocalorice, hipolipidice!”. Acesta este un text pe care l-am întâlnit de atâtea ori în ultimele două decenii încât îl auzim și în somn. Și aceasta pentru că se știe că o astfel de diată previne bolile cardiovasculare, cancerul și creșterea în greutate. 
