Enteropatia glutenică

Eteropatia glutenică sau boala celiacă, așa cum este destul de frecvent numită, este o boală inflamatorie autoimună a intestinului subțire, declanșată de ingestia  glutenului, o componentă a proteinei din grâu, la persoanele cu o anumită sensibilitate genetică.

Introducere

Deși boala celiacă a fost descrisă în mod oficial la sfârșitul secolului al 19-lea, tratamentul ei empiric a continuat până la mijlocul secolului 20, atunci când s-a observat  o îmbunătățire radicală a stării pacienților după ce grâul a fost eliminat din dieta lor. Excluderea din alimentație a glutenului din cereale a determinat  vindecarea mucoasei și sindromului de malabsorbţie, inversând cele mai multe ori, aproape toate efectele  enteropatiei.

Sensibilitatea la gluten  se manifestă, de obicei, ca o boală asimptomatică. Prezența în testele serologice a anticorpilor împotriva endomisium, transglutaminază şi gliadină identifică cu precizie pacienții care prezintă boala. Testarea serologică trebuie luată în considerare la pacienții care prezintă risc genetic crescut de sensibilitate la gluten (de exemplu, antecedente familiale de boală celiacă sau antecedente personale de diabet tip I) și la pacienții care au diaree cronică, Glossary Link anemie inexplicabilă, oboseală cronică sau pierdere inexplicabilă  în greutate. Diagnosticul precoce și managementul  tratamentului sunt importante pentru a preveni consecințele grave de Glossary Link malabsorbție, cum ar fi osteoporoza și anemia.


Simptome

Netratată, sensibilitatea la gluten este asociată cu o serie de simptome. Forma clasică, prezentă de obicei în copilarie,  determină  diaree, distensie abdominală, întârziere în dezvoltare, și, ocazional, Glossary Link malnutriție severă. Imposibilitatea de a diagnostica afecțiunea poate duce la o adevărată urgență medicală.

În afara perioadei de copilărie, simptomele bolii celiace tind să fie mai puțin dramatice. Copiii mai mari pot prezenta o constituţie firavă, scundă sau defecte de Glossary Link smalț dentar.

Persoanele de sex feminin cuprind aproximativ 75 la sută dintre cazurile noi diagnosticate cu boala celiacă la adulți. De asemenea, femeile tind sa aibă mult mai multe semne clinice vizibile de boală. La adulții de ambele sexe, afectarea tractului gastro-intestinal se poate manifesta prin diaree, Glossary Link constipație sau alte simptome de malabsorbţie, cum ar fi Glossary Link balonare, flatulență şi eructații. Oboseală, Glossary Link depresie, simptome de fibromialgie cum ar fi Glossary Link stomatită aftoasă, dureri osoase, dispepsie, reflux gastroesofagian, precum și alte simptome nespecifice pot fi prezente și pot face diagnosticul destul de dificil.
O serie de alte sindroame autoimune au fost asociate cu boala celiacă cum ar fi:
•    diabet zaharat tip 1 zaharat
•    ulcerații aftoase recidivante
•    boli tiroidiene autoimune
•    bindromul Sjögren
•    poliartrita reumatoidă
•    sarcoidoză
•    lupus eritematos Glossary Link sistemic
•    vitiligo sau alopecia areată
•    hepatită autoimună
•    deficit de IgA
•    boli autoimune Addison
•    psoriazis.

Mai putin de 10 la sută dintre adulţii cu enteropatie  glutenică suferă de dermatită herpetiformă. Această afecțiune a pielii poate fi eronat diagnosticată ca psoriazis atipic sau dermatită nespecifică.Erupţiile cutanate de dermatită herpetiformă sunt intens pruriginoase și de obicei apar pe spate, fese, genunchi şi coate. Leziunile se descuamează  în acelaşi mod cu cele date de herpes simplex (de unde apare astfel şi termenul de "herpetiformă”).

Anemia este cea mai comună manifestare de laborator a acestei afecţiuni. Mai bine de jumătate dintre pacienţii nou diagnosticaţi cu enteropatie glutenică sunt anemici. Fierul este absorbit în apropierea intestinului subțire, în cazul în care manifestările celiace sunt severe; prin urmare, sindromul de malabsorbție este des întâlnit. În plus, pot apărea pierderi de sânge datorate inflamației intestinului subţire la 50 la sută dintre pacienţi.  Mai rar, pot apare pacienţi cu  lipsă de vitamina B12 sau de acid folic.

Impact

Până de curând, enteropatia glutenică a fost considerată a fi relativ mai putin frecventă. Cifrele sugerează că în SUA acestă boală afectează una din 6.000 de persoane. Cu toate acestea, studiile publicate, despre populații, în ultimii patru ani, sugerează o prevalență mult mai mare, în special la persoanele de origine europeană. Studiile efectuate în Europa estimează  că seroprevalența  de boală celiacă este de un caz la 130 până la 300 de persoane.

Probabilitatea de a avea sensibilitate la gluten crește de la 10 la 20 la sută la persoanele care au o rudă de gradul întâi cu boala celiacă. În plus, boala celiacă este asociată cu alte sindroame autoimune. De exemplu, un număr mare de pacienți cu diabet de tip I au, de asemenea, sensibilitate la gluten.

Cauze

Boala celiacă este cauzată de o reacție autoimună la gluten, o proteină care se găsește în grâu și în alte cereale. Cauza principală a bolii celiace este necunoscută, dar ceea ce se știe este că ereditatea este un factor de risc important.

Diagnostic

Atunci când diagnosticul de sensibilitate la gluten nu este cert, testele serologice pot aduce clarificări semnificative în cazul multor pacienţi. Prin aceste teste de sânge se pot pune în evidenţă niveluri crescute,peste limitele normale, ale unor anticorpi, produşi de sistemul imunitar, ca răspuns al organismului la substanțele ingerate. Din păcate acești anticorpi, care sunt proteine cu rol protector,  acționează împotriva propriului organism.

Astfel pentru diagnosticarea bolii se va determina prezența în sânge a următorilor anticorpi:
•    IgA antiendomisium
•    t TG IgA  antitransglutaminaza tisulară.

Pacientul nu trebuie să evite complet alimentele care conțin gluten înainte de efectuarea acestor analize deoarece rezultatele ar putea ieși negative, cu toate că simptomele se manifestă din plin.

În cazul în care analizele de sânge conduc către boala celiacă, se va trece la efectuarea unei  biopsii a mucoasei intestinului subțire, în timpul căreia medicul va preleva o mică portiune de țesut, pentru a verifica gradul de afectare al vilozităților intestinale ( de la Glossary Link atrofie până la dispariția lor ).

Tratament

Odata ce diagnosticul de boală celiacă a fost stabilit, pacienții trebuie evaluați în cee ace privește manifestările specifice și complicațiile existente.
Astfel lipsa de fier ar trebui să fie tratată cu suplimente de fier. Osteoporoza se va  trata cu calciu și vitamin D. În funcție de factorii individuali, pacienții cu sensibilitate la gluten ar putea avea nevoie de multivitamine, fier, calciu, magneziu, zinc, seleniu, vitamina D și alte elemente nutritive.

Tratamentul primar pentru boala celiacă este eliminarea totală și a glutenului și a proteinelor înrudite din alimentație. Excluderea completă a glutenului alimentar, în general, duce la vindecarea rapidă și completă a inflamației intestinului subțire. O serie de sfaturi competente provenite de la un specialist dietetician sunt esențiale pentru conturarea unui regim alimentar adecvat.

Glutenul,  format din categoriile proteice prolamină, este proteina principală din grâu. Prin urmare, trebuie să se evite grâul și produsele care conțin grâu. Orzul și secara conțin proteine similare și, de asemenea, trebuie evitate. Ovăzul este un subiect controverat. Deși ovăzul este non-toxic în cantități limitate, produsele de ovăz comerciale sunt în mare măsură contaminate cu grâu. Orezul, porumbul, inul, quinoa, tapioca, cartofii, amarantul  precum și alți înlocuitori de cereale, cum ar fi nucile și fasolea pot fi consumate în siguranță.

Există multe produse comerciale fără gluten, inclusiv pâine, cookie-uri, chips-uri, și cereale, care pot fi utilizate în cadrul regimului alimentar. Carnea, legumele, fructele  și cele mai multe produse lactate sunt lipsite de gluten, atâta timp cât acestea nu au fost contaminate în timpul producției.

Un număr important de producători de produse alimentare afișează liste de produse fără gluten. Aceste liste pot fi obținute de pe site-urile web ale producătorilor sau telefonic. Informații cu privire la alimente fără gluten sunt de asemenea disponibile  la grupuri (asociații) locale sau naționale de sprijin.


Tratamente alternative
Fitoterapie: semințe sau ulei de in (acționează asupra viliilor intestinali), salvie, sunătoare, galbenele (ulei), rozmarin.
Gemoterapie: extractul de frunze de măslin (pentru ameliorarea și prevenirea inflamației); extract de muguri de smochin (Ficus carica)- eficient în colite, tulburări de absorbție intestinală; extract mlădițe merișor de munte (Vaccinium idaea); extract muguri de magnolie (Magnolia officinalis) – Glossary Link sindrom de  Glossary Link colon iritabil; tinctură muguri de plop.
Dietoterapie: linte, fasole, mazăre, tărâțe de orez, nuci, semințe de floarea soarelui, stafide, smochine, precum și căpșuni, zmeură și mure


Bibliografie

ttp://www.rightdiagnosis.com/c/celiac_disease
Snyder L. C, O Young D, Green HR Peter, Taylor A. K.  - Celiac Disease


 

Ultima modificareJoi, 30 Octombrie 2014 19:14
O să te intereseze și: « Refluxul gastro-esofagian Dispepsia »
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top