Diverticulita

Diverticulita este afecțiunea care apare atunci când unul sau mai mulți diverticuli, din tractul digestiv, se  inflamează sau se infectează.


Introducere

Diverticulii sunt niște pungi mici, bombate care se pot forma oriunde în sistemul digestiv, inclusiv în esofag, stomac și intestinul subțire. Cu toate acestea, cel mai frecvent se întâlnesc în intestinul gros ( Glossary Link colon sigmoid).

Frecvența de apariție a diverticulilor crește mai ales dupa vârsta de 40 de ani. De cele mai multe ori prezența acestor pungi este asimptomatică, rareori provocând probleme, cum ar fi diverticulita.

În cazul în care diverticulita apare, poate provoca dureri abdominale severe, febră, greață și o schimbare majoră în obiceiurile intestinului. Cazurile ușoare de diverticulită pot fi tratate prin odihnă, schimbări în alimentație și tratament medicamentos  cu antibiotice. Uneori cazurile grave de diverticulită pot necesita chiar și intervenție chirurgicală.


Simptome

Cele mai frecvente semne și simptome de diverticulită includ:
• durere intensă, care  de multe ori debutează brusc, situată în partea din stânga jos a abdomenului
• mai puțin frecvent, dureri abdominale, care pot fi ușoare la început, intensificându-se apoi pe parcursul mai multor zile, eventual fluctuante în intensitate
• modificări ale tranzitului intestinal
• sensibilitate abdominală
• febră
• greață și vărsături
Glossary Link constipație
• diaree
Glossary Link balonare
• scaune cu mucozități pătate de sânge
• hemoragii, care rareori sunt masive; de obicei sunt ușoare dar cu repetiție, ducând la Glossary Link anemie.

Impact

Următorii factori pot crește șansele de a face diverticulită:
Vârsta. În cazul persoanelor cu vârstă peste 40 de ani, frecvența acestei boli crește, cu toate că nu se  cunoaște exact de ce. Este posibil ca schimbările legate de vârstă, cum ar fi  scăderea  forței și elasticității pereților  intestinului, ar putea contribui la declanșarea diverticulitei.

Prea puține fibre în alimentație. Diverticulita este rară în țările în care oamenii au o alimentație bogată în fibre, care ajută la menținerea scaunelor moi . Dar este comună în țările industrializate,  în care alimentația este bogata în carbohidrați rafinați și săracă în fibre. De fapt, boala diverticulară a apărut după introducerea  laminoarelor de oțel, care au redus foarte mult conținutul de fibre din făină și alte cereale, prin renunțarea la măcinarea făinii la morile din piatră.

Lipsa de mișcare fizică. Lipsa de exercițiu fizic a fost asociată cu un risc mare de formare a diverticulilor. Motivele pentru care se petrece acest lucru nu sunt pe deplin explicate.

Obezitatea .Excesul de greutate cresc șansele de dezvoltare și sângerare a diverticulilor.

Fumatul. Persoanele fumătoare au mai multe șanse de a se confrunta cu simptomele neplăcute ale acestei afecțiuni.

Cauze

Diverticulii se dezvoltă, de obicei, atunci când în mod natural zonele slabe din colon cedează sub presiune.  Acest lucru face ca pungi bombate, de dimensiuni (hernii),  să iasă prin straturile musculare ale colonului.

Modalitatea în care acești diverticuli devin inflamați sau se infectează nu este clară. Una dintre teorii este că presiunea  crescută din colon poate slabi peretele diverticulului, ceea ce duce la infecții. Un alt aspect este că deschiderile înguste ale diverticulului captează materii fecale, ceea ce poate duce la infecții. Sau un obstacol în deschiderea îngustă a unui diverticul poate reduce circulația sangvină a zonei, ceea ce duce la inflamație.

În trecut, medicii erau de părere că nucile, semințele, floricele de porumb și porumbul  cauzau diverticulita, prin prinderea acestora în diverticul. Ulterior, cercetările au arătat că aceste alimente nu sunt asociate cu un risc crescut de diverticulită.

Diagnostic

Deoarece, de cele mai multe ori, diverticulii nu cauzeaza probleme, cele mai multe persoane află că au diverticuloză în timpul unor examene de screening de rutină,  pentru cancerul colorectal, sau în timpul testelor care verifică  alte probleme intestinale. Pe de altă parte, diverticulita,  este de obicei diagnosticată în timpul unui atac Glossary Link acut. Deoarece durerile abdominale pot indica un număr de probleme, medicul va trebui să excludă alte cauze ale durerii, cum ar fi :
apendicita
• boala inflamatorie pelvină
sindromul de colon iritabil
• ulcerele gastrice
• sarcină extrauterină  (ectopică)
• cancerul de colon
• cancerul ovarian
Glossary Link colita ischemică
• boli inflamatorii intestinale.

Pentru diagnosticarea cauzei durerilor abdominale, medicul va proceda la:
• examinarea abdomenului pentru sensibilitate.
• verificarea numărului de celule albe din sânge pentru semne de Glossary Link infecție
• efectuarea unui test de imagistică, cum ar fi computer tomograf (CT), pentru a putea vizualiza pungile care sunt inflamate sau infectate. O scanare CT folosește o serie de raze X, controlate de calculator, pentru a se obține o imagine cuprinzătoare, detaliată a organelor interne.

Evaluarea durerilor abdominale

Tratament

În general, tratamentul depinde de severitatea semnelor și simptomelor și dacă aceasta este primul atac de diverticulită. Daca simptomele sunt ușoare, o dietă săracă în fibre, cu multe lichide și tratament cu antibiotice poate fi tot ce este nevoie. Dar dacă riscul de complicații sau de atacuri recurente de diverticulită este crescut, va fi nevoie de o îngrijire mai avansată.

Îngrijirea la domiciliu
Dacă starea necesită doar tratament la domiciliu, odihna și o dietă cu lichide, timp de  câteva zile poate vindeca  infecția. Odată ce simptomele se ameliorează, de obicei în termen de trei zile,  se pot introduce treptat alimente bogate în fibre, cum ar fi cerealele integrale, fructele și legumele.
În plus, medicul va prescrie antibiotice, probabil pentru eliminarea bacteriile care cauzează infecția. Chiar dacă starea se îmbunătățește, se recomandă urmarea tratamentului medicamentos în totatlitate. Oprirea prea devreme a tratamentului, ar putea provoca revenirea infecțiiei, sau ar putea contribui la creșterea rezistenței  bacteriilor  la antibiotice.

În cazul durerilor moderate sau severe, medicul poate recomanda  un medicament de ameliorare a durerii, cum ar fi acetaminofen. Aceste medicamente pentru dureri  puternice, nu sunt în totalitate recomandate deoarece, cu toate că reduc simptomele de durere, ele contribuie la accentuarea  constipației și deci la agravarea problemei.

Spitalizare
Dacă criza este mai severă, existând risc de obstrucție intestinală sau de Glossary Link peritonită, sau dacă apare o Glossary Link complicație a diverticulitei, cum ar fi un Glossary Link abces, poate fi necesară  internarea în spital pentru a primi tratament intravenos cu antibiotice.

Dacă pacientul dezvoltă un abces, ar putea fi nevoie de drenarea lui. Acest lucru poate fi realizat prin introducerea unui ac prin piele, ghidat de ecografie sau CT. Un Glossary Link cateter este apoi plasat pentru a drena abcesul. Acest cateter ar putea fi nevoie să rămână în acel loc pe întreaga perioadă de tratatament cu antibiotice. După recuperare, o Glossary Link rezecție de colon ar putea fi necesară.

Tratament chirurgical
Dacă apare o perforație, un  abces, fistule sau diverticulită recurentă, medicul poate recomanda intervenția chirurgicală pentru eliminarea segmentului  de colon afectat. Există două tipuri de intervenții chirurgicale:

Rezecția intestinului primar. În cadrul acestei proceduri, chirurgul îndepărtează partea bolnavă a intestinului, apoi reconectează segmentele sănătoase ale colonului (anastomoză). Acest lucru va permite pacientului să aibă un tranzit intestinal normal. În funcție de gravitatea inflamației, este posibil să se efectueze  o intervenție chirurgicală tradițională sau laparoscopică. În cadrul intervenției  chirurgicale deschise, chirurgul face o Glossary Link incizie mare în Glossary Link abdomen, în timp ce chirurgia laparoscopică se face prin intermediul a trei sau patru mici incizii. Recuperarea este, în general, mai rapidă în cazul chirurgiei laparoscopice.

Rezecția intestinală cu colostomie. Această operație poate fi necesară dacă inflamația colonului este atât de severă încât nu este posibilă alăturarea colonului și rectului. În timpul operației de colostomie, chirurgul face o deschidere (stoma) în peretele abdominal. Partea neatinsă de colon este apoi conectată la stoma, permițând în acest fel  ieșirea materiilor fecale, prin deschizătură,  într-o pungă etanșă care nu permite exalarea mirosului.  Câteva luni mai târziu,  odată ce inflamația s-a vindecat, chirurgul poate  efectua a doua operație pentru a reconecta colonul la rect .

Alimentație/Stil de viațã

Iată câteva lucruri pe care le puteți face pentru a preveni sau încetini evoluția diverticulitei:

Mâncați mai multe fibre. Alimentele bogate în fibre, cum ar fi fructele și legumele proaspete și cerealele integrale, înmoaie deșeurilor și ajută la trecerea mai rapidă prin colon. Acest lucru reduce presiunea din interiorul tractului digestiv. Se recomandă consumul a 20-35 de grame de fibre în fiecare zi. Un măr sau 1/2 ceașcă de spanac conține fiecare mai mult de 3 grame de fibre iar  1/2 ceașcă de fasole conține aproximativ 8 grame. Încercați să substituiți alimentele bogate în grăsimi cu fructe, legume și produse din cereale. Adăugați fibrele treptat, pentru a evita balonarea, disconfortul abdominal și gazele. În cazul în care este dificil consumul a  20 sau mai multe grame de fibre în fiecare zi, luați în considerare utilizarea unui supliment de fibre, cum ar fi psyllium sau metilceluloză. Evitarea semințelor sau nucilor nu va preveni atacurile recurente de diverticulită.

Consumați multe lichide. Fibrele funcționează prin absorbția de apă și creșterea volumului de deșeuri moi în colon. Dar dacă nu consumați suficiente lichide pentru a înlocui ceea ce este absorbit , fibrele pot duce la constipație.

Reacționați la impulsurile intestinale. Când simțiți nevoia să folosiți toaleta, nu evitați să o faceți. Amânarea mișcărilor intestinului, conduce apoi la scaune îngreunate, care necesită mai multă forță să treacă și presiune crescută în interiorul colonului.

Practicați exerciții fizice în mod regulat. Exercițiile fizice stimulează funcționarea normală a intestinului și reduce presiunea din interiorul colonului. Încercați practicarea a cel puțin 30 de minute de exerciții fizice sau de mișcare fizică în  fiecare zi.


Bibliografie

Medicina pentru familie - Marin Voiculescu

www.mayoclinic.org



 

 

Ultima modificareDuminică, 11 Mai 2014 14:03
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top