Sindromul de colon iritabil

Sindromul de Glossary Link colon iritabil (SCI) este o boală des întâlnită care afectează intestinul gros (colonul). Sindromul de colon iritabil provoacă frecvent crampe, dureri abdominale, Glossary Link balonare, diaree și Glossary Link constipație. În ciuda acestor semne și simptome de disconfort, SCI nu provoca leziuni permanente la nivelul colonului.

Introducere

Cele mai multe persoane care suferă de colon iritabil îşi ameliorează simptomele  pe măsură ce învață să-şi controleze starea. Doar un număr mic de persoane cu Glossary Link sindrom de colon iritabil reuşesc să scape total de simptome.

Din fericire, spre deosebire de boli intestinale mai grave, cum ar fi Glossary Link colita ulcerativă și boala Crohn, sindromul colonului iritabil nu provoacă inflamaţii sau schimbări în ţesutul colonului şi nu crește riscul de cancer colorectal. În cele mai multe cazuri, sindromul se poate controla satisfăcător prin schimbarea dietei, a stilului de viață și eliminarea stresului.

Simptome

Semnele și simptomele sindromului de colon iritabil pot varia foarte mult de la persoană la persoană şi de multe ori se aseamănă cu cele ale altor boli. Printre cele mai comune sunt:
• dureri abdominale sau crampe
• senzație de balonare
• gaze (flatulență)
• diaree sau constipație - uneori chiar crize alternative de constipație și diaree
• mucus în scaun.

Este posibil ca multe persoane să aibă doar semne şi simptome uşoare ale sindromului de colon iritabil. Uneori, aceste probleme pot fi eliminate complet. În alte situaţii, este posibil ca semnele și simptomele severe să nu răspundă bine la tratamentul medical. Deoarece simptomele de colon iritabil pot apărea cu alte boli mai grave, cel mai bine este să se discute despre aceste simptome cu medicul.
Pentru majoritatea oamenilor, SCI este o afecţiune cronică, deși vor exista probabil momente în care semnele şi simptomele se agravează și momente în care acestea se îmbunătățesc sau chiar dispar complet.

Impact

Simptomele SCI apar, de obicei, pentru prima dată,  între 20 și 30 de ani. Crizele tind să vină și să plece, de multe ori, în timpul perioadelor de stres sau după ce se consumă anumite alimente.

Mulți oameni au semne și simptome ale sindromului de colon iritabil ocazionale. Cu toate acestea, există mai multe şanse de a avea SCI dacă:
• sunt persoane tinere. Simptomele apar de obicei înainte de vârsta de 35 de ani pentru aproximativ jumatate din cei care dobândesc în cursul vieţii această tulburare.
• sunt de sex feminin. Un număr mai mare de femei decât de bărbaţi sunt diagnosticate cu această afecţiune.
• au un istoric familial de SCI. Studiile au arătat că persoanele care au o rudă de gradul 1, cum ar fi un părinte sau un frate, cu SCI au un risc crescut. Nu este clar dacă influența istoricului familial, asupra riscului de SCI, este legat de gene, de factorii  comuni de viaţă, din mediul unei familii, sau ambele.

Cauze

Nu se stie exact ce cauzează sindromul de colon iritabil. Pereții intestinelor sunt căptușiţi cu straturi de muşchi care se contractă și se relaxează în ritmul mișcării alimentelor de la stomac, prin tractul intestinal, la rect. În cazul sindromului de colon iritabil, contracțiile pot fi mai puternice și durează mai mult decât în mod normal. Alimentele sunt obligate să treacă prin intestine mai repede, cauzând gaze, balonare şi diaree.
În alte cazuri, se produce exact contrariul. Trecerea alimentelor încetinește și scaunele deveni tari şi uscate. Diverse alte afecţiuni ale sistemului nervos sau colon, de asemenea, pot juca un rol important.

Există o serie şi de alți factori care pot juca un rol în SCI. De exemplu, persoanele cu SCI pot avea niveluri anormale de serotonină, un Glossary Link neurotransmițător care este în mod normal asociat cu functionarea creierului, dar care joacă un rol important în functionarea normală a sistemului digestiv. Este de asemenea posibil ca persoanele cu SCI să nu aibă o concentraţie normală de bacterii bune în intestin.

Din motive care încă nu sunt clare, persoanele care suferă de SCI, probabil,  reacționează puternic la stimuli care, pe alte persoane, nu i-ar deranja. Aceşti stimuli declanşatori pentru SCI pot varia de la gaze sau presiune pe intestine, de la anumite alimente, medicamente sau emoţii. De exemplu:
Alimente. Mulţi oameni consideră că semnele şi simptomele lor se agravează atunci când mănâncă anumite alimente. De exemplu, ciocolata, laptele şi alcoolul pot provoca constipaţie sau diaree. Băuturile carbogazoase și unele fructe și legume pot duce la balonare şi disconfort la unele persoane cu SCI.
Dacă aveți crampe si balonare mai ales după consumul de produse lactate, alimente cu cofeină sau gumă fără zahăr sau bomboane  problema nu poate fi sindromul de colon iritabil. În schimb, organismul  nu poate fi capabil de a tolera zahărul (lactoza) în produsele lactate, cofeină sau sorbitol (îndulcitor artificial).
Stresul. Pentru cei mai mulți pacienți cu SCI, semnele și simptomele se agravează sau sunt  mai frecvente în timpul evenimentelor stresante. Dar, în timp ce stresul poate agrava simptomele, nu el le produce.
Hormonii. Deoarece femeile sunt mai susceptibile de a avea SCI, cercetătorii cred că schimbările hormonale joacă un rol important. Multe femei consideră că semnele şi simptomele sunt mult mai deranjante în timpul sau în preajma perioadelor menstruale.

Diagnostic

Diagnosticul de sindrom de colon iritabil depinde în mare măsură de istoricul medical complet şi examenul fizic.
 
Criteriile pentru stabilirea unui diagnostic
Pentru că , de obicei, există semne fizice pentru a diagnostica definitiv sindromul de colon iritabil, diagnosticul este de multe ori un proces de eliminare. Pentru a ajuta în acest proces, cercetătorii au dezvoltat criterii de diagnostic, cunoscute sub numele de criterii ROMA II ( numite aşa după locul unde au fost stabilite) pentru SCI și alte tulburări funcționale gastrointestinale. Acestea sunt condiții în care intestinul apare normal, dar de fapt nu funcționează în mod normal. În funcție de aceste criterii, trebuie să existe anumite semne și simptome, înainte ca  medicul să pună  diagnosticul de sindrom de colon iritabil.

Cel mai important simptom este:
• durere și disconfort abdominal durând de cel puțin 12 săptămâni, deși săptămânile nu trebuie să fie consecutive.
De asemenea, trebuie să aibă cel puțin două dintre următoarele :
• o schimbare în frecvența sau coerența scaunului - de exemplu, s-ar putea trece de la  un scaun obișnuit, format în fiecare zi, la trei sau mai multe scaune moi pe zi, sau  un singur scaun tare la fiecare câteva zile
• senzația că intestinele  nu se poate goli complet după defecație
• mucus în scaun
• balonare sau distensie abdominală.

Medicul va evalua probabil modul în care se potrivesc aceste criterii, precum și dacă există orice alte semne sau simptome care ar putea sugera o boală mai gravă. Unele semne și simptome severe care ar putea determina medicul să recomande efectuarea unor alte teste suplimentare ce includ :
• debut după 50 de ani
• scădere în greutate
• sângerare rectală
• febră
• greață sau vărsături recurente
• dureri abdominale, mai ales dacă nu sunt ameliorate complet după defecaţie
• diaree, care este persistentă, sau dacă se trezește din somn

În cazul prezenței acestor semne sau simptome, va fi nevoie de efectuarea unor teste suplimentare pentru evaluarea stării de sănătate.

Teste suplimentare
Medicul poate recomanda mai multe teste și analize, inclusiv  analiza materiilor fecale pentru a verifica existența sau nu a infecției sau a unui sindrom de Glossary Link malabsorbție. Printre  testele  recomandate care pot contribui la excluderea altor  cauze de sindrom de colon iritabil sunt următoarele:
• sigmoidoscopia. Acest test examinează partea inferioară a colonului ( sigmoid ) cu un tub flexibil, subțire, luminat la un capăt (sigmoidoscop).
• colonoscopia. În care un tub mic,subțire și flexibil este introdus în colon, prin rect, pentru a examina întreaga lungime a colonului.
• tomografia computerizată (CT). Furnizează imagini transversale cu raze X ale organelor interne din Glossary Link abdomen și pelvis
• teste de intoleranță la lactoză. Lactază este o enzimă de care este nevoie pentru a digera zahărul (lactoza) din produse lactate. Dacă nu este produsă această enzimă, pot apare probleme cu cele cauzate de sindromul de colon iritabil, inclusiv dureri abdominale, gaze si diaree. Pentru a afla dacă aceasta este cauza simptomelor, medicul  poate solicita un test de respirație sau poate cere excluderea laptelui și a produselor lactate din dietă pentru câteva săptămâni.
• analize de sânge. Boala celiacă, o boală sistemului imunitar declanșată de o sensibilitate la proteina de grâu,  poate provoca semne și simptome asemănătoare cu cele ale sindromului de intestin iritabil. Testele de sânge pot ajuta la excluderea acestei afecțiuni.

Tratament

Pentru că nu este clar ce cauzează sindromul de colon iritabil, tratamentul se concentrează pe ameliorarea simptomelor. În cele mai multe cazuri, se pot controla cu succes semnele și simptomele sindromului de colon iritabil ușoare prin gestionarea corespunzătoare a stresului și schimbări în dietă și stilul de viață. Dar, în cazul în care problemele sunt moderate sau chiar severe, este posibil să fie nevoie de a face mai mult și anume:
• suplimente cu fibre. Luarea de suplimente cu lichide poate ajuta la controlul constipatiei.
• medicamente antidiareice pot ajuta la controlul diareei.
• eliminarea alimentelor care în timpul digestiei produc gaze. Dacă apar astfel de manifestări neplăcute ar trebui evitate anumite alimente, cum ar fi băuturile carbogazoase, salatele, fructele și legumele crude - în special varza, broccoli și conopida.
• medicamente anticolinergice. Unii pacienți au nevoie de medicamente care influențează anumite activități ale sistemului nervos vegetativ (anticolinergice), pentru a calma spasmele intestinale dureroase. Acestea pot fi de ajutor pentru persoanele care au crize de diaree, dar poate agrava constipația.
• medicamente antidepresive. În cazul în care simptomele includ durere sau stare depresivă, medicul poate recomanda tratament cu antidepresive triciclice sau un inhibitor selectiv al receptării serotoninei. Aceste medicamente ajută la ameliorarea depresiei, precum și la inhibarea activității neuronilor care controlează intestinele. În cazul diareei și durerilor abdominale fără Glossary Link depresie, medicul poate recomanda o doză mai mică decât de obicei de antidepresive triciclice, precum imipramina și amitriptilină. Efectele secundare ale acestor medicamente includ somnolența si constipația. Alte medicamente cum ar fi fluoxetina sau paroxetina, pot fi de ajutor dacă pacientul este deprimat și are dureri și constipație. Cu toate acestea medicamentele de acest gen pot agrava diareea.
• antibiotice. Este neclar ce rol ar putea juca antibioticele în tratarea SCI. Unii pacienți ale caror simptome sunt datorate de înmulțirea în exces a bacteriilor în intestinele lor, pot beneficia de un tratament cu antibiotice.
• consiliere . În cazul în care medicamentele antidepresive nu funcționează, este posibil să apară rezultate mai bune prin consiliere, în cazul în care stresul tinde să  agraveze simptomele.

Tratamente alternative

• Acupunctura. Poate ajuta la relaxarea spasmelor musculare și îmbunățirea funcției intestinale.
• Hipnoza. Hipnoza poate reduce durerile abdominale și balonarea. Un profesionist instruit poate învăța pacientul cum să ajungă într-o stare de Glossary Link relaxare profundă și apoi îl poate ghida în relaxarea mușchilor abdominali.
• Probiotice. Probioticele sunt bacterii "bune" care trăiesc în mod normal în intestin și se găsesc în anumite alimente, cum ar fi iaurtul , și în suplimente alimentare.
• Exercitiile fizice regulate, yoga, masajul sau meditația. Toate acestea pot fi modalități eficiente de a scapa de stres. Se poate participa la cursuri de yoga și meditație sau se poate practica la domiciliu, folosind anumite cărți sau materiale video.
• Plante medicinale. Menta este un antispastic natural care relaxează mușchii netezi din intestine. Alte plante medicinale care se pot folosi cu succes în ameliorarea și chiar înlăturarea definitivă a simptomelor de SCI sunt: valeriană, frunze de măslin, volbură, sunătoare, lavandă, obligeană.

Colon iritabil - tratament cu gemoterapice

Alimentație/Stil de viațã

În multe cazuri, simple schimbări în dietă și stilul de viață pot oferi de ajutor pentru ameliorarea simptomelor de sindrom de colon iritabil. Deși corpul nu poate răspunde imediat la aceste modificări, scopul acestor schimbări este de a găsi soluţii pe termen lung, nu doar temporar :

• Încorporarea de fibre în dietă, dacă este posibil. Când aveți sindrom de colon iritabil, fibrele dietetice pot avea rezultate mixte. Cu toate că ajută la reducerea constipației, ele pot crește gazele și crampele abdominale. Cea mai bună abordare este de a crește treptat cantitatea de fibre din dietă pe o perioadă de săptămâni. Exemple de alimente care conțin fibre sunt cerealele integrale, fructe, legume și fasole. Dacă semnele și simptomele rămân aceleași sau devin mai severe, trebuie consultat medicul.
• Evitarea alimentelor problemă. În cazul în care anumite alimente accentuează semnele si simptomele, ele trebuie eliminate din alimentație. Astfel de alimente pot fi alcoolul, ciocolata, băuturile care conțin cofeină, cum ar fi cafea și sucuri, medicamente care conțin cofeină, produse lactate  și îndulcitorii fără zahăr, cum ar fi sorbitol sau manit. Dacă gazele sunt o problemă, alimente care ar putea înrăutăți  simptomele includ fasole, varza, conopida și broccoli. Alimentele grase pot fi, de asemenea, o problemă pentru unii oameni. Guma de mestecat sau băutul cu paiul pot duce la înghițire de aer, cauzând mai multe gaze la nivel digestiv.
• Mese mai mici cantitativ și dese. În caz de diaree, s-ar putea ca consumul de mese mici, frecvente să aibă efecte benefice.
• Atenție cu produsele lactate. Dacă pacientul suferă de intoleranță la lactoză,  se recomandă înlocuirea laptelui  cu iaurtul. Consumul de cantități mici de produse lactate sau combinarea lor cu alte alimente, de asemenea, poate ajuta. În unele cazuri, totuși, se recomandă eliminarea completă a  produselor lactate
• Consumul a minimum 2 litri de apă pe zi. Dintre lichidele ce pot fi consumate apa este cea mai bună. Alcoolul și băuturile care conțin cofeină stimulează intestinele și pot influența în rău diareea iar băuturile carbogazoase pot produce gaze.
• Practicarea de exerciții fizice în mod regulat. Exercitiile fizice, practicate treptat și în funcție de posibilități, ajută la ameliorarea depresiei și stresului, stimulează contracțiile normale ale intestinelor şi pot ajuta la obținerea unei stări de bine.
• Folosirea medicamentelor antidiareice și laxative cu prudență. Pe termen lung, aceste medicamente pot cauza probleme dacă nu sunt folosite în mod corespunzător. Același lucru este valabil și-n ceea ce privește laxativele.




Bibliografie

www.mayoclinic.com



 

Ultima modificareLuni, 24 Martie 2014 12:49
O să te intereseze și: « Hernia hiatală Litiaza biliară »
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top